Cele 12 țări din lume în care criptomonedele sunt restricționate sau ilegale. Rusia se regăsește în listă

Încă din 2009, Bitcoin a fost una din cele mai controversate monede virtuale, la fel ca și celelalte monede care au urmat după. Deși criticat pe scară largă pentru volatilitatea sa, Bitcoin este văzut de unii, în special în lumea în curs de dezvoltare, ca un mecanism sigur în timpul furtunilor economice. Dar, pe măsură ce mai mulți oameni apelează la criptomonede, fie ca o investiție, fie ca un colac de salvare, toate aceste chestiuni au determinat anumite țări să ia o serie de restricții privind utilizarea lor.

Statutul juridic al Bitcoin și al altor monede alternative variază substanțial de la o țară la alta, în timp ce, în unele, relația fie urmează să fie definită corespunzător sau se schimbă constant. Majoritatea țărilor permit plățile cu Bitcoin, în timp ce altele au impus limite asupra modului în care Bitcoin poate fi utilizat, băncile interzicând clienților săi să facă tranzacții cu criptomonede. Iată statele în care se întâmplă acest lucru:

Algeria

În prezent, în Algeria este interzisă utilizarea criptomonedelor, în urma adoptării unei legi care datează încă din 2018, prin care este ilegală cumpărarea, vânzarea, utilizarea sau deținerea de monede virtuale, scrie euronews.com.

Bolivia

În Bolivia există o interdicție completă de utilizare a Bitcoin, încă din 2014. Banca Centrală Boliviană a emis o rezoluție care interzice Bitcoin și orice altă monedă care nu este reglementată de o țară sau de o zonă economică.

China

China a reprimat în forță utilizarea criptomonedelor în interiorul țării, după ce în prima jumătate din 2021, Bitcoin a cunoscut creșteri uriașe. Oficialii chinezi au lansat în repetate rânduri avertismente oamenilor săi să rămână departe de piața activelor digitale și au restricționat puternic activitățile de minat din țară, precum și schimburile valutare din China și din străinătate.

Pe 27 august, Yin Youping, directorul adjunct al Biroului pentru protecția drepturilor consumatorilor financiari ai Băncii Populare din China (PboC), a transmis că aceste cryptomonede sunt active speculative și a avertizat oamenii să „își protejeze buzunarele”.

Eforturile de a submina Bitcoin (o monedă descentralizată în afara controlului guvernelor și instituțiilor) sunt văzute în mare măsură ca o încercare a autorităților chineze de a-și impune propria lor monedă electronică.

PBoC încearcă să fie una dintre primele bănci centrale majore din lume care își lansează propria monedă digitală și, astfel, ar putea monitoriza mai atent tranzacțiile oamenilor săi.

Columbia

În Columbia, instituțiilor financiare nu li se permite să faciliteze tranzacțiile Bitcoin. Agenția guvernamentată Superintendencia Financiera a avertizat instituțiile financiare în 2014 că este posibil să nu „protejeze, să investească, să intermedieze sau să gestioneze operațiuni cu bani virtuali”.

Egipt

În Egipt, principalul organism consultativ islamic al țării, a emis un decret religios în 2018, clasificând tranzacțiile Bitcoin drept „haram”, adică ceva interzis de legea islamică. Deși nu erau obligatorii, legile bancare ale Egiptului au fost înăsprite în septembrie 2020 pentru a împiedica tranzacționarea sau promovarea de criptomonede fără o licență a Băncii Centrale.

Indonezia

Banca Centrală din Indonezia a emis reglementări care interzic utilizarea criptomonedelor, inclusiv Bitcoin, ca mijloc de plată de la 1 ianuarie 2018.

Iran

Iranul are o relație complexă cu Bitcoinul. În loc să se sustragă de la posibile consecințe financiare nefaste, țara a apelat, în schimb la practica profitabilă a mineritului Bitcoin pentru a finanța importurile.

În timp ce Banca Centrală interzice tranzacționarea criptomonedelor din străinătate, a încurajat tranzacționarea Bitcoin în interiorul țarii, oferind chiar stimulente.

Aproximativ 4,5 la sută din tranzacționarea mondială de Bitcoin are loc în Iran, care, potrivit companiei Elliptic, ar putea reprezenta venituri de peste 1 miliard de dolari (843 milioane de euro). Pentru ca industria crypto să înflorească, Iranul a oferit celor care minează în mod autorizat energie ieftină, cu o condiție clară: toate criptomonedele minate să fie vândute Băncii Centrale.

Cu toate acestea, tranzacționarea fără licență „scurge” în fiecare zi mai mult de 2 GW din rețeaua națională, provocând lipsuri de energie electrică. În acest scop, autoritățile iraniene au emis o interdicție de patru luni pentru mineritul Bitcoin, ce este valabilă până pe 22 septembrie 2021.

Nepal

Banca Rastra din Nepal a declarat Bitcoin ca fiind o monedă ilegală din august 2017.

Macedonia de Nord

Macedonia de Nord este singura țară europeană care are până acum o interdicție oficială asupra criptomonedelor, precum Bitcoin sau Ethereum.

Rusia

În timp ce criptomoneda nu este interzisă în Rusia, există un conflict în curs de desfășurare împotriva utilizării sale.

Rusia a adoptat primele sale legi pentru reglementarea criptomonedelor în iulie 2020, care a desemnat pentru prima dată criptomoneda drept proprietate supusă impozitării. Legea, care a intrat în vigoare în ianuarie 2021 interzice și funcționarilor publici ruși să dețină active criptografice.

Președintele rus, Vladimir Puțin, a legat în mod repetat criptomoneda de activitatea infracțională, solicitând o atenție sporită în special tranzacțiilor transfrontaliere cu criptomonede.

În iulie, procurorul general a anunțat o nouă propunere de legislație care să permită polițiștilor confiscarea criptomonedelor care sunt considerate ca fiind obținute ilegal, fiind asemănate chiar cu luare de mită.

Turcia

Turcii s-au orientat către criptomonede pe măsură ce lira turcească a căzut în valoare, al care se adaugă o inflație ce a atins un nivel maxim în aprilie. La 16 aprilie 2021, Banca Centrală a Republicii Turcia a emis un regulament care interzice utilizarea criptomonedelor, inclusiv Bitcoin, direct sau indirect, pentru a plăti bunuri și servicii.

Vietnam

Banca de Stat din Vietnam a declarat că emiterea, furnizarea și utilizarea Bitcoin și a altor criptomonede sunt ilegale ca mijloc de plată și sunt supuse pedepsei amenzilor de la 150 milioane dong vietnamezi (echivalentul 5.600 de euro) la 200 milioane dong (7.445 de euro).

Cu toate acestea, guvernul nu interzice tranzacționarea Bitcoin sau deținerea acestora ca active.

#ilegal #tari #criptomonede #restrictii #bitcoin #lista

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului ar putea rămâne la niveluri ridicate mult mai mult decât anticipau investitorii și alimentează un nou val de presiuni inflaționiste asupra economiei mondiale. Contractele futures pentru livrările din 2027 s-au scumpit în ultimele săptămâni, iar analiștii avertizează că efectele războiului cu Iranul asupra pieței energetice riscă să se prelungească și anul viitor și afectează costurile de transport, producție și dobânzile, relatează Axios.

Potrivit datelor de piață analizate de publicația americană, contractele futures pentru petrol cu livrare în ianuarie 2027 au crescut cu 17% de la începutul lunii septembrie, depășind pragul de 97 de dolari pentru un baril. Este cel mai ridicat nivel înregistrat de aceste contracte de la izbucnirea războiului cu Iranul.

Scumpirile sunt vizibile și pentru celelalte perioade de livrare. Contractele pentru iunie 2027 au avansat cu 18%, până la 88 de dolari pe baril, în timp ce cele pentru decembrie au crescut cu 13%, ajungând la aproximativ 81 de dolari. Deși piețele continuă să anticipeze o anumită ieftinire a petrolului pe parcursul anului viitor, reducerea așteptată este mult mai modestă decât estimările de acum câteva săptămâni.

Schimbarea de perspectivă vine după ce, la sfârșitul verii, investitorii mizau pe diminuarea tensiunilor cu Iranul și pe reluarea livrărilor de petrol din Orientul Mijlociu. Aceste speranțe au fost însă înlocuite de temeri privind persistența riscurilor geopolitice și costurile ridicate ale transportului maritim.

Un factor suplimentar de vulnerabilitate îl reprezintă diminuarea rezervelor de petrol. Stocurile au contribuit inițial la amortizarea șocului provocat de întreruperea livrărilor din Orientul Mijlociu, însă o parte importantă a acestora a fost consumată de la începutul conflictului. În consecință, economia mondială devine mai expusă unui eventual nou salt al cotațiilor.

Situația complică inclusiv calculele băncilor centrale. În mod tradițional, instituțiile monetare au tratat scumpirile energiei drept șocuri temporare, evitând să reacționeze excesiv prin majorarea dobânzilor. Persistența prețurilor ridicate riscă însă să transforme aceste creșteri într-o sursă de inflație de durată, cu efecte asupra consumului, investițiilor și ritmului de creștere economică.

Paradoxal, exporturile de petrol din Golful Persic au revenit chiar peste nivelurile anterioare războiului. Potrivit Wall Street Journal, care citează datele companiei Kpler, livrările au depășit 24 de milioane de barili pe zi în săptămâna încheiată la 18 octombrie, comparativ cu 23,3 milioane de barili înaintea conflictului.

Recuperarea a fost posibilă prin utilizarea unor rute alternative și prin transferarea petrolului între nave în afara Strâmtorii Ormuz. Aceste soluții presupun însă cheltuieli suplimentare și riscuri de securitate considerabile.

Christopher Haines, responsabil pentru piața mondială a petrolului în cadrul Energy Aspects, avertizează că posibilitățile de majorare a exporturilor din Orientul Mijlociu rămân limitate, chiar și cu mecanismele alternative de transport. În plus, restabilirea încrederii companiilor maritime și a asigurătorilor că navele nu vor fi atacate va fi extrem de dificilă.

Economistul Robin Brooks consideră că scumpirea petrolului este determinată într-o măsură importantă de creșterea costurilor de transport și de teama unor noi atacuri, nu doar de un deficit fizic de țiței. Potrivit estimărilor sale, exporturile din Golful Persic recuperaseră deja 91% din nivelul anterior războiului, iar prima de risc asociată conflictului adaugă cel puțin 20 de dolari la prețul unui baril.

În paralel, administrația președintelui american Donald Trump încearcă să reducă prețurile carburanților înaintea alegerilor legislative de la mijlocul mandatului. Una dintre măsurile recente vizează facilitarea accesului pe piață al unor volume suplimentare de motorină rusească. Efectele ar putea fi însă limitate, deoarece atacurile ucrainene asupra rafinăriilor din Rusia și sancțiunile care îngreunează reparațiile restrâng capacitatea Moscovei de a majora exporturile.