Cele mai bine vândute telefoane mobile din toate timpurile: Nokia 1100 și iPhone 6 domină clasamentul

Într-un peisaj în care telefoanele mobile sunt omniprezente și tehnologia evoluează constant, o privire retrospectivă ne arată că unele modele au marcat istoria industriei. Potrivit datelor de la Wikipedia, Yahoo Finance și Omdia, cele mai bine vândute telefoane mobile din toate timpurile sunt dominate de doi giganti: Nokia și Apple, potrivit VisualCapitalist.

La vârful listei se află Nokia 1100, un dispozitiv simplu, dar puternic, care a înregistrat peste 250 de milioane de vânzări înainte de întreruperea producției în 2009. Succesul său a fost în principal în țările în curs de dezvoltare, datorită prețului accesibil și funcționalității robuste.

Pe locul doi se află o altă variantă a liniei Nokia, Nokia 1110, cu 248 de milioane de unități vândute.

Locul trei este ocupat de iPhone 6 și 6 Plus, care au înregistrat 222 de milioane de unități vândute. Lansate în 2014, aceste modele au introdus ecranele mari în era smartphone-urilor și rămân cele mai bine vândute iPhone-uri Apple și smartphone-uri în general.

În continuare, în clasamentul celor mai bine vândute telefoane, se regăsesc modele Nokia și iPhone, cu excepția a doar două dispozitive: Samsung E1100 și Motorola Razr V3.

De-a lungul anilor, rivalitatea dintre Apple și Samsung a fost evidentă pe piața smartphone-urilor. În timp ce Apple domină piața smartphone-urilor din SUA, cu o cotă de piață de 52%, Samsung îi depășește la nivel global, cu o cotă de piață de 22%. Ambele companii sunt recunoscute pentru tehnologia lor de vârf și inovație constantă, fiecare având avantaje distincte în funcție de preferințele utilizatorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinzari #top #telefoane

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.