Cele mai bine vândute telefoane mobile din toate timpurile: Nokia 1100 și iPhone 6 domină clasamentul

16 Feb. 2024, 12:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Feb. 2024, 12:01 // Actual //  bani.md

Într-un peisaj în care telefoanele mobile sunt omniprezente și tehnologia evoluează constant, o privire retrospectivă ne arată că unele modele au marcat istoria industriei. Potrivit datelor de la Wikipedia, Yahoo Finance și Omdia, cele mai bine vândute telefoane mobile din toate timpurile sunt dominate de doi giganti: Nokia și Apple, potrivit VisualCapitalist.

La vârful listei se află Nokia 1100, un dispozitiv simplu, dar puternic, care a înregistrat peste 250 de milioane de vânzări înainte de întreruperea producției în 2009. Succesul său a fost în principal în țările în curs de dezvoltare, datorită prețului accesibil și funcționalității robuste.

Pe locul doi se află o altă variantă a liniei Nokia, Nokia 1110, cu 248 de milioane de unități vândute.

Locul trei este ocupat de iPhone 6 și 6 Plus, care au înregistrat 222 de milioane de unități vândute. Lansate în 2014, aceste modele au introdus ecranele mari în era smartphone-urilor și rămân cele mai bine vândute iPhone-uri Apple și smartphone-uri în general.

În continuare, în clasamentul celor mai bine vândute telefoane, se regăsesc modele Nokia și iPhone, cu excepția a doar două dispozitive: Samsung E1100 și Motorola Razr V3.

De-a lungul anilor, rivalitatea dintre Apple și Samsung a fost evidentă pe piața smartphone-urilor. În timp ce Apple domină piața smartphone-urilor din SUA, cu o cotă de piață de 52%, Samsung îi depășește la nivel global, cu o cotă de piață de 22%. Ambele companii sunt recunoscute pentru tehnologia lor de vârf și inovație constantă, fiecare având avantaje distincte în funcție de preferințele utilizatorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

16 Dec. 2025, 10:52
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Dec. 2025, 10:52 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Deputatul Ion Chicu a analizat datele proiectului Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, după adoptarea documentului în prima lectură în Parlament, avertizând asupra unui cumul de riscuri economice și sociale: inflație ridicată, creșteri de impozite și diminuarea puterii de cumpărare pentru majoritatea populației.

Potrivit lui Chicu, anul 2025 se va încheia cu o inflație estimată la aproape 7%, iar de la 1 ianuarie 2026 Guvernul planifică majorarea accizelor la produsele petroliere și la alte bunuri. Aceste decizii vor genera un efect în lanț – scumpiri la carburanți, transport, produse de larg consum și servicii – amplificând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor.

În același timp, salariile din sectorul bugetar rămân înghețate. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026. Cadrele didactice, personalul medical, angajații din ordine publică și cultură vor resimți direct pierderea puterii de cumpărare, pe fondul inflației și al creșterii poverii fiscale.

Deputatul atrage atenția și asupra priorităților bugetare controversate. În timp ce salariile pentru sute de mii de angajați sunt înghețate, Guvernul propune majorări salariale consistente pentru o instituție nou-creată – Centrul pentru Managementul Crizelor, cu aproximativ 30 de angajați. Doar cheltuielile salariale sunt estimate la circa 13 milioane de lei în 2026, iar costurile totale vor ajunge la aproximativ 20 de milioane de lei.

Totodată, Parlamentul a modificat Legea nr. 270, majorând clasa de salarizare și introducând sporuri de până la 40%, într-un context în care aparatul de stat este deja considerat supradimensionat după extinderile din ultimii ani. „Această discrepanță ridică serioase semne de întrebare privind echitatea și prioritizarea cheltuielilor publice”, susține Ion Chicu.

Un alt element criticat este nemajorarea scutirii personale la impozitul pe venit. În 2025, aceasta este de 29.700 lei, iar propunerea de ajustare la nivelul inflației – circa 31.900 lei pentru 2026 – a fost respinsă. În consecință, o parte mai mare din venituri va fi impozitată, ceea ce echivalează cu o creștere mascată a taxării muncii.

Chicu semnalează și reducerea investițiilor în infrastructură. Diminuarea cotei din accizele la carburanți direcționate către Fondul Rutier, de la 70% la 48%, va reduce resursele pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor, cu efecte directe asupra economiei și siguranței rutiere.

În ceea ce privește agricultura, deputatul califică situația drept una critică. Statul a acumulat datorii semnificative față de fermieri, iar pentru 2026 este prevăzut un fond de subvenționare de 2,2 miliarde de lei, insuficient în raport cu un necesar estimat de peste 3 miliarde de lei. Subfinanțarea sectorului riscă să afecteze întreg lanțul valoric, de la producție până la prețurile finale ale alimentelor.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII