Cele mai bogate și cele mai sărace țări din Europa

Gospodăriile daneze sunt cele mai bogate din Uniunea Europeană, potrivit unei analize a datelor efectuate de banca centrală a țării.

Astfel, potrivit rezultatele, gospodăria medie din Danemarca avea 1,88 milioane de coroane daneze (300.000 dolari) în active financiare începând cu al patrulea trimestru al anului 2020.

Datele, publicate miercuri, au fost extrase din dezvăluirea de către Banca Centrală Europeană a conturilor financiare pentru cele 27 de state membre ale UE.

Cifrele au arătat că danezii au de obicei și datorii mai mari, la 560.000 de coroane daneze, bătute doar de Luxemburg, unde oamenii aveau de obicei 660.000 de coroane daneze în pasiv.

Cu toate acestea, Danmarks Nationalbank a subliniat că majoritatea datoriilor daneze erau în datorii bancare și ipotecare „cu garanții imobiliare (aproximativ 86 la sută)”.

„Astfel, datoria danezilor este în mare parte compensată de valoarea bogăției în locuințe, care nu este inclusă în bogăția financiară”, a explicat banca centrală.

În general, danezii aveau o avere financiară netă de 1,32 milioane de coroane daneze, de aproape trei ori media UE de 450.000 de coroane daneze.

Banca centrală a Danemarcei a subliniat, de asemenea, că, deși această bogăție a fost medie, a existat o diferență semnificativă între indivizi.

De exemplu, banca centrală a spus că danezii cu cele mai mari venituri tind să aibă mai multe active și pasive, în timp ce persoanele care erau mai în vârstă aveau pensii mai mari.

Analiza băncii centrale a arătat că averea danezilor a crescut și mai mult în primul trimestru al acestui an.

Gospodăriile din Țările de Jos au avut a doua cea mai mare sumă în active financiare, la 1,58 milioane de coroane daneze, urmată de Luxemburg (1,59 milioane de coroane daneze) și Suedia (1,51 coroană daneză).

Între timp, gospodăriile din România s-au dovedit a fi cele mai sărace din UE, cu doar 80.000 de coroane daneze în active financiare.

Cursul mediu: 100 de coroane daneze ≈ 16 dolari.

#sarace #bogate #cele mai #tari #Europa #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat luni că orice țară care desfășoară activități comerciale cu Iranul va fi taxată cu un tarif de 25% la toate schimburile comerciale cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul analizează un răspuns la valul de proteste antiguvernamentale fără precedent din Iran, notează Reuters.

„Cu efect imediat, orice țară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru orice și toate afacerile desfășurate cu Statele Unite ale Americii”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social. Taxele vamale ar urma să fie achitate de importatorii americani ai bunurilor provenite din aceste țări.

Iranul, membru al OPEC, este supus de ani de zile sancțiunilor americane și exportă cea mai mare parte a petrolului său către China, iar printre principalii săi parteneri comerciali se mai numără Turcia, Irak, Emiratele Arabe Unite și India. Trump a precizat că ordinul este „final și concludent”, fără a oferi însă detalii despre baza legală sau dacă măsura va viza toți partenerii comerciali ai Iranului. Casa Albă nu a publicat până acum un document oficial privind această decizie și nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

China a reacționat dur, prin ambasada sa la Washington, afirmând că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele și criticând „sancțiunile unilaterale ilegale și jurisdicția cu rază lungă”. „Războaiele tarifare și comerciale nu au câștigători, iar coerciția și presiunea nu rezolvă problemele”, a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei chineze.

Japonia și Coreea de Sud, care au încheiat acorduri comerciale cu SUA anul trecut, au anunțat că monitorizează situația. Ministerul Comerțului de la Seul a transmis că va lua măsuri după ce vor fi clare acțiunile concrete ale Washingtonului, iar Tokyo a precizat că va evalua impactul potențial asupra economiei japoneze.

Anunțul lui Trump vine pe fondul celor mai mari proteste antiguvernamentale din Iran din ultimii ani, declanșate inițial de dificultăți economice și transformate rapid în apeluri directe la căderea regimului clerical. Grupul pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, afirmă că a confirmat 599 de decese de la începutul protestelor pe 28 decembrie, dintre care 510 protestatari și 89 de membri ai forțelor de securitate.

Teheranul a declarat că menține canale de comunicare deschise cu Washingtonul, în timp ce Trump a spus că ar putea avea întâlniri cu oficiali iranieni și că este în contact cu opoziția, fără a exclude opțiuni militare. Totuși, Casa Albă a subliniat că „diplomația rămâne prima opțiune”.

În al doilea său mandat, Trump a recurs frecvent la amenințări și impuneri de tarife împotriva țărilor care colaborează cu adversari ai SUA sau pe care le acuză de politici comerciale „incorecte”. Între timp, politica sa tarifară se află și sub presiune juridică, Curtea Supremă a SUA analizând posibilitatea de a anula o parte din tarifele deja impuse.

Potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale, Iranul exporta în 2022 către 147 de parteneri comerciali, ceea ce face ca impactul potențial al noii măsuri americane să fie unul global.