Cele mai bune oraşe din lume în care să locuieşti în 2022

Sunteţi în căutarea unei schimbări de peisaj, dar încă tânjiţi după zumzetul vieţii de oraş? Aveţi idee unde aţi putea să vă faceţi un nou cămin? Poate că ar trebui să începeţi să căutaţi în Europa de Vest sau în Canada, dacă ne luăm după cel mai recent clasament al celor mai bune oraşe din punct de vedere al nivelului de trai din lume, conform Bloomberg.

Cu Covid-19 devenind rapid o amintire în mare parte a lumii, Indicele Global de Locuibilitate 2022 al Economist Intelligence Unit arată foarte asemănător cu cel din zilele de dinaintea pandemiei.

Viena a recâştigat primul loc pe care îl deţinea în urmă cu trei ani, după ce a ajuns pe locul 12 în 2021 din cauza închiderii muzeelor şi restaurantelor, provocată de Covid-19. Capitala austriacă a devansat cu puţin oraşul Copenhaga din Danemarca, datorită unui scor mai mare la capitolul sănătate, în timp ce Zurich din Elveţia, Calgary şi Vancouver din Canada completează primele 5 locuri.

La coada celor 173 de oraşe se află Tripoli din Libia, oraşul nigerian Lagos şi oraşul sirian Damasc.

”În ultimii doi ani, clasamentele EIU privind nivelul de trai pe plan mondial au fost în mare parte determinate de pandemia Covid-19, cu închideri şi măsuri de distanţare socială care au afectat scorurile pentru cultură, educaţie şi asistenţă medicală în oraşele din întreaga lume”, se arată în raport. ”Cu toate acestea, în cel mai recent sondaj al nostru, indicele s-a normalizat, deoarece restricţiile au fost ridicate în multe ţări.”

Singurele oraşe non-europene sau canadiene care au intrat în top 10 au fost Osaka, din Japonia şi Melbourne din Australia, care se află la egalitate pe locul 10.

Potrivit EIU, alte oraşe nu s-au descurcat la fel de bine. Atât Australia, cât şi Noua Zeelandă au avut graniţele închise la începutul anului 2021, ceea ce a menţinut cazurile de Covid la un nivel scăzut şi o viaţă relativ normală, dar tulpinile mai infecţioase care au făcut ravagii în rândul populaţiei mai târziu în acel an au perturbat viaţa normală. Wellington şi Auckland s-au prăbuşit 46 şi respectiv 33 de locuri, cele mai mari scăderi de pe listă.

Printre cele mai mari evoluţii în sens invers se numără Londra, care a urcat 27 de locuri fiind situat pe locul 33 şi Los Angeles, care a urcat 18 locuri, ajungând pe locul 37.

În raport se menţionează că China nu a beneficiat încă de ridicarea restricţiilor Covid, focarele de virus au dus la închideri stricte, în timp ce invazia Rusiei în Ucraina a făcut ca Kievul să fie exclus de pe listă.
EIU a precizat că oraşele au fost clasificate în funcţie de peste 30 de factori calitativi şi cantitativi din cinci mari categorii: stabilitate, asistenţă medicală, cultură şi mediu, educaţie şi infrastructură.

Primele 10 oraşe sunt următoarele:

1) Viena, Austria
2) Copenhaga, Danemarca
3) Zurich, Elveţia
4) Calgary, Canada
6) Geneva, Elveţia
7) Frankfurt, Germania
8) Toronto, Canada
9) Amsterdam, Ţările de Jos
10) Osaka, Japonia şi Melbourne, Australia (egalitate)
Ultimele 10 locuri sunt ocupate de:
163) Teheran, Iran
164) Douala, Camerun
165) Harare, Zimbabwe
166) Dhaka, Bangladesh
167) Port Moresby, Papua Noua Guinee
168) Karachi, Pakistan
169) Alger, Algeria
170) Tripoli, Libia
171) Lagos, Nigeria
172) Damasc, Siria

#Condiții de viață #orase

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.