Cele mai bune oraşe din lume în care să locuieşti în 2022

04 Iul. 2022, 06:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Iul. 2022, 06:23 // Actual //  bani.md

Sunteţi în căutarea unei schimbări de peisaj, dar încă tânjiţi după zumzetul vieţii de oraş? Aveţi idee unde aţi putea să vă faceţi un nou cămin? Poate că ar trebui să începeţi să căutaţi în Europa de Vest sau în Canada, dacă ne luăm după cel mai recent clasament al celor mai bune oraşe din punct de vedere al nivelului de trai din lume, conform Bloomberg.

Cu Covid-19 devenind rapid o amintire în mare parte a lumii, Indicele Global de Locuibilitate 2022 al Economist Intelligence Unit arată foarte asemănător cu cel din zilele de dinaintea pandemiei.

Viena a recâştigat primul loc pe care îl deţinea în urmă cu trei ani, după ce a ajuns pe locul 12 în 2021 din cauza închiderii muzeelor şi restaurantelor, provocată de Covid-19. Capitala austriacă a devansat cu puţin oraşul Copenhaga din Danemarca, datorită unui scor mai mare la capitolul sănătate, în timp ce Zurich din Elveţia, Calgary şi Vancouver din Canada completează primele 5 locuri.

La coada celor 173 de oraşe se află Tripoli din Libia, oraşul nigerian Lagos şi oraşul sirian Damasc.

”În ultimii doi ani, clasamentele EIU privind nivelul de trai pe plan mondial au fost în mare parte determinate de pandemia Covid-19, cu închideri şi măsuri de distanţare socială care au afectat scorurile pentru cultură, educaţie şi asistenţă medicală în oraşele din întreaga lume”, se arată în raport. ”Cu toate acestea, în cel mai recent sondaj al nostru, indicele s-a normalizat, deoarece restricţiile au fost ridicate în multe ţări.”

Singurele oraşe non-europene sau canadiene care au intrat în top 10 au fost Osaka, din Japonia şi Melbourne din Australia, care se află la egalitate pe locul 10.

Potrivit EIU, alte oraşe nu s-au descurcat la fel de bine. Atât Australia, cât şi Noua Zeelandă au avut graniţele închise la începutul anului 2021, ceea ce a menţinut cazurile de Covid la un nivel scăzut şi o viaţă relativ normală, dar tulpinile mai infecţioase care au făcut ravagii în rândul populaţiei mai târziu în acel an au perturbat viaţa normală. Wellington şi Auckland s-au prăbuşit 46 şi respectiv 33 de locuri, cele mai mari scăderi de pe listă.

Printre cele mai mari evoluţii în sens invers se numără Londra, care a urcat 27 de locuri fiind situat pe locul 33 şi Los Angeles, care a urcat 18 locuri, ajungând pe locul 37.

În raport se menţionează că China nu a beneficiat încă de ridicarea restricţiilor Covid, focarele de virus au dus la închideri stricte, în timp ce invazia Rusiei în Ucraina a făcut ca Kievul să fie exclus de pe listă.
EIU a precizat că oraşele au fost clasificate în funcţie de peste 30 de factori calitativi şi cantitativi din cinci mari categorii: stabilitate, asistenţă medicală, cultură şi mediu, educaţie şi infrastructură.

Primele 10 oraşe sunt următoarele:

1) Viena, Austria
2) Copenhaga, Danemarca
3) Zurich, Elveţia
4) Calgary, Canada
6) Geneva, Elveţia
7)  Frankfurt, Germania
8) Toronto, Canada
9)  Amsterdam, Ţările de Jos
10) Osaka, Japonia şi Melbourne, Australia (egalitate)
Ultimele 10 locuri sunt ocupate de:
163)  Teheran, Iran
164) Douala, Camerun
165) Harare, Zimbabwe
166) Dhaka, Bangladesh
167) Port Moresby, Papua Noua Guinee
168) Karachi, Pakistan
169) Alger, Algeria
170) Tripoli, Libia
171) Lagos, Nigeria
172)  Damasc, Siria

Realitatea Live

26 Feb. 2026, 09:52
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Feb. 2026, 09:52 // Actual //  Ursu Victor

China a rămas principalul cumpărător de petrol pentru doi furnizori puternic sancționați – Rusia și Iran. Pentru a-i convinge pe rafinatorii chinezi să aleagă țițeiul lor, ambele state sunt nevoite să reducă prețurile, însă reducerile mai agresive oferite de Rusia încep să împingă Iranul în afara pieței.

Sortimentul rusesc Urals, cumpărat anterior în principal de India, se vinde acum în porturile chineze cu un discount de aproximativ 12 dolari/baril față de cotația de referință Brent, relatează Bloomberg, citând traderi familiarizați cu tranzacțiile. În ianuarie, reducerea era de 10 dolari. Calculul include costurile de transport, iar în porturile rusești barilii au fost expediați săptămâna trecută la 41,2–43,2 dolari, adică cu circa 27–29 dolari sub Brent, potrivit Argus Media.

La rândul lor, iranienii și-au majorat discountul la 11 dolari/baril, de la 8–9 dolari în decembrie, conform traderilor.

Pe acest fundal, livrările zilnice medii de petrol rusesc către porturile Chinei au urcat la 2,09 milioane barili în primele 18 zile ale lunii februarie, arată datele Bloomberg de urmărire a navelor. Volumul este cu aproximativ 20% mai mare decât în ianuarie și cu 50% peste nivelul din decembrie.

În schimb, exporturile iraniene au totalizat 1,2 milioane barili pe zi de la începutul anului, potrivit Kpler. Nivelul se menține relativ stabil de trei luni, dar este cu 12% sub perioada similară din 2025.

Principalii cumpărători ai petrolului rusesc și iranian sunt rafinăriile independente din China, cunoscute pentru disponibilitatea de a procesa țiței evitat de alte state. Capacitatea lor de absorbție este însă limitată: ele reprezintă doar circa un sfert din capacitatea totală de rafinare a Chinei și sunt supuse cotelor de import stabilite de guvern.

Marile companii petroliere de stat chineze au evitat tradițional petrolul iranian și, recent, au redus semnificativ și tranzacțiile cu Rusia. Analistul Energy Aspects, Jiangnan Sun, semnalează acumularea de „barili sancționați” atât în depozitele terestre, cât și în cele maritime ale Chinei.

Rafinăriile private chineze nu mai pot prelua volume suplimentare, deoarece capacitățile lor par epuizate. Ca urmare, tot mai mult petrol din Rusia și Iran este stocat pe mare, în petroliere folosite drept depozite plutitoare.

Volumul petrolului rusesc aflat în astfel de nave se menține din decembrie la aproximativ 140 milioane de barili — cu circa 60 milioane (65%) mai mult decât la sfârșitul lui august, când Statele Unite au dublat presiunile asupra Indiei pentru a reduce importurile din Rusia.

India continuă să-și diminueze achizițiile de țiței rusesc: din ianuarie, importurile ar putea scădea cu 40%, până la circa 600.000 barili pe zi, potrivit scenariului Rystad Energy.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!