Cele mai bune oraşe din lume în care să locuieşti în 2022

04 Iul. 2022, 06:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Iul. 2022, 06:23 // Actual //  bani.md

Sunteţi în căutarea unei schimbări de peisaj, dar încă tânjiţi după zumzetul vieţii de oraş? Aveţi idee unde aţi putea să vă faceţi un nou cămin? Poate că ar trebui să începeţi să căutaţi în Europa de Vest sau în Canada, dacă ne luăm după cel mai recent clasament al celor mai bune oraşe din punct de vedere al nivelului de trai din lume, conform Bloomberg.

Cu Covid-19 devenind rapid o amintire în mare parte a lumii, Indicele Global de Locuibilitate 2022 al Economist Intelligence Unit arată foarte asemănător cu cel din zilele de dinaintea pandemiei.

Viena a recâştigat primul loc pe care îl deţinea în urmă cu trei ani, după ce a ajuns pe locul 12 în 2021 din cauza închiderii muzeelor şi restaurantelor, provocată de Covid-19. Capitala austriacă a devansat cu puţin oraşul Copenhaga din Danemarca, datorită unui scor mai mare la capitolul sănătate, în timp ce Zurich din Elveţia, Calgary şi Vancouver din Canada completează primele 5 locuri.

La coada celor 173 de oraşe se află Tripoli din Libia, oraşul nigerian Lagos şi oraşul sirian Damasc.

”În ultimii doi ani, clasamentele EIU privind nivelul de trai pe plan mondial au fost în mare parte determinate de pandemia Covid-19, cu închideri şi măsuri de distanţare socială care au afectat scorurile pentru cultură, educaţie şi asistenţă medicală în oraşele din întreaga lume”, se arată în raport. ”Cu toate acestea, în cel mai recent sondaj al nostru, indicele s-a normalizat, deoarece restricţiile au fost ridicate în multe ţări.”

Singurele oraşe non-europene sau canadiene care au intrat în top 10 au fost Osaka, din Japonia şi Melbourne din Australia, care se află la egalitate pe locul 10.

Potrivit EIU, alte oraşe nu s-au descurcat la fel de bine. Atât Australia, cât şi Noua Zeelandă au avut graniţele închise la începutul anului 2021, ceea ce a menţinut cazurile de Covid la un nivel scăzut şi o viaţă relativ normală, dar tulpinile mai infecţioase care au făcut ravagii în rândul populaţiei mai târziu în acel an au perturbat viaţa normală. Wellington şi Auckland s-au prăbuşit 46 şi respectiv 33 de locuri, cele mai mari scăderi de pe listă.

Printre cele mai mari evoluţii în sens invers se numără Londra, care a urcat 27 de locuri fiind situat pe locul 33 şi Los Angeles, care a urcat 18 locuri, ajungând pe locul 37.

În raport se menţionează că China nu a beneficiat încă de ridicarea restricţiilor Covid, focarele de virus au dus la închideri stricte, în timp ce invazia Rusiei în Ucraina a făcut ca Kievul să fie exclus de pe listă.
EIU a precizat că oraşele au fost clasificate în funcţie de peste 30 de factori calitativi şi cantitativi din cinci mari categorii: stabilitate, asistenţă medicală, cultură şi mediu, educaţie şi infrastructură.

Primele 10 oraşe sunt următoarele:

1) Viena, Austria
2) Copenhaga, Danemarca
3) Zurich, Elveţia
4) Calgary, Canada
6) Geneva, Elveţia
7)  Frankfurt, Germania
8) Toronto, Canada
9)  Amsterdam, Ţările de Jos
10) Osaka, Japonia şi Melbourne, Australia (egalitate)
Ultimele 10 locuri sunt ocupate de:
163)  Teheran, Iran
164) Douala, Camerun
165) Harare, Zimbabwe
166) Dhaka, Bangladesh
167) Port Moresby, Papua Noua Guinee
168) Karachi, Pakistan
169) Alger, Algeria
170) Tripoli, Libia
171) Lagos, Nigeria
172)  Damasc, Siria

Realitatea Live

09 Nov. 2025, 09:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2025, 09:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII