Cele mai bune oraşe din lume în care să locuieşti în 2022

Sunteţi în căutarea unei schimbări de peisaj, dar încă tânjiţi după zumzetul vieţii de oraş? Aveţi idee unde aţi putea să vă faceţi un nou cămin? Poate că ar trebui să începeţi să căutaţi în Europa de Vest sau în Canada, dacă ne luăm după cel mai recent clasament al celor mai bune oraşe din punct de vedere al nivelului de trai din lume, conform Bloomberg.

Cu Covid-19 devenind rapid o amintire în mare parte a lumii, Indicele Global de Locuibilitate 2022 al Economist Intelligence Unit arată foarte asemănător cu cel din zilele de dinaintea pandemiei.

Viena a recâştigat primul loc pe care îl deţinea în urmă cu trei ani, după ce a ajuns pe locul 12 în 2021 din cauza închiderii muzeelor şi restaurantelor, provocată de Covid-19. Capitala austriacă a devansat cu puţin oraşul Copenhaga din Danemarca, datorită unui scor mai mare la capitolul sănătate, în timp ce Zurich din Elveţia, Calgary şi Vancouver din Canada completează primele 5 locuri.

La coada celor 173 de oraşe se află Tripoli din Libia, oraşul nigerian Lagos şi oraşul sirian Damasc.

”În ultimii doi ani, clasamentele EIU privind nivelul de trai pe plan mondial au fost în mare parte determinate de pandemia Covid-19, cu închideri şi măsuri de distanţare socială care au afectat scorurile pentru cultură, educaţie şi asistenţă medicală în oraşele din întreaga lume”, se arată în raport. ”Cu toate acestea, în cel mai recent sondaj al nostru, indicele s-a normalizat, deoarece restricţiile au fost ridicate în multe ţări.”

Singurele oraşe non-europene sau canadiene care au intrat în top 10 au fost Osaka, din Japonia şi Melbourne din Australia, care se află la egalitate pe locul 10.

Potrivit EIU, alte oraşe nu s-au descurcat la fel de bine. Atât Australia, cât şi Noua Zeelandă au avut graniţele închise la începutul anului 2021, ceea ce a menţinut cazurile de Covid la un nivel scăzut şi o viaţă relativ normală, dar tulpinile mai infecţioase care au făcut ravagii în rândul populaţiei mai târziu în acel an au perturbat viaţa normală. Wellington şi Auckland s-au prăbuşit 46 şi respectiv 33 de locuri, cele mai mari scăderi de pe listă.

Printre cele mai mari evoluţii în sens invers se numără Londra, care a urcat 27 de locuri fiind situat pe locul 33 şi Los Angeles, care a urcat 18 locuri, ajungând pe locul 37.

În raport se menţionează că China nu a beneficiat încă de ridicarea restricţiilor Covid, focarele de virus au dus la închideri stricte, în timp ce invazia Rusiei în Ucraina a făcut ca Kievul să fie exclus de pe listă.
EIU a precizat că oraşele au fost clasificate în funcţie de peste 30 de factori calitativi şi cantitativi din cinci mari categorii: stabilitate, asistenţă medicală, cultură şi mediu, educaţie şi infrastructură.

Primele 10 oraşe sunt următoarele:

1) Viena, Austria
2) Copenhaga, Danemarca
3) Zurich, Elveţia
4) Calgary, Canada
6) Geneva, Elveţia
7) Frankfurt, Germania
8) Toronto, Canada
9) Amsterdam, Ţările de Jos
10) Osaka, Japonia şi Melbourne, Australia (egalitate)
Ultimele 10 locuri sunt ocupate de:
163) Teheran, Iran
164) Douala, Camerun
165) Harare, Zimbabwe
166) Dhaka, Bangladesh
167) Port Moresby, Papua Noua Guinee
168) Karachi, Pakistan
169) Alger, Algeria
170) Tripoli, Libia
171) Lagos, Nigeria
172) Damasc, Siria

#Condiții de viață #orase

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.