Armata Rusiei e decimată! Câte războaie poate purta în paralel. Expert: Nici măcar o invadare a Moldovei nu e posibilă

Rusia şi-a făcut un obicei în a ameninţa pe oricine, însă mulţi se întreabă dacă are şi forţa să-şi ducă ameninţările până la capăt. Analistul militar Hari Bucur-Marcu consideră că Rusia nu poate deschide alte fronturi în paralel, după ce a aruncat în lupta cu Ucraina tot ce avea mai bun.

Rusia arată cu degetul spre toată lumea, iar oamenii lui Putin, în frunte cu fostul preşedinte Dmitri Medvedev şi cu liderul Agenţiei spaţiale ruse Roscosmos, Dmitri Rogozin, nu au ezitat să ameninţe ţări membre NATO, din România şi până în Marea Britanie.

Ruşii sunt nemulţumiţi de faptul că toate aceste state susţin Ucraina şi nu o dată au ameninţat cu repercusiuni dintre cele mai dure. Analistul militar Hari Bucur – Marcu nu crede însă că ameninţările Moscovei vor depăşi acest stadiu. În opinia sa, Rusia nu ar fi capabilă să poarte un alt război în paralel cu cel din Ucraina. Mai mult, Rusia ar fi acum vulnerabilă în faţa unui atac din altă parte, după ce Putin a trimis tot ce avea mai bun în Ucraina, inclusiv trupele care staţionau în estul ţării şi asigurau graniţele de acolo. Azi, un atac din partea unei ţări precum China sau Japonia, altfel improbabil, i-ar găsi descoperiţi pe ruşi.

Cât de periculoasă e Rusia, de fapt „Din punct de vedere militar, nu există riscul ca Rusia să treacă la vreo acţiune militară ofensivă de invadare a altui stat din Europa. Acum, nici măcar o invadare a Moldovei nu este posibilă. Iar în ceea ce priveşte statele membre NATO ar fi cu totul alt tip de război decât ceea ce vedem în Ucraina. Ucrainenii au avut la dispoziţie numai opt ani în care să se pregătească şi s-au pregătit în stil european, euroatlantic. Le-au lipsit însă armele occidentale, pe care au început să le primească doar de când a venit Trump.

Dar vă daţi seama că pentru Rusia un război cu ţările membre NATO ar fi totuşi altceva, iar şansele ruşilor ar fi undeva la zero. Deci nu se pune problema că am putea asista la încă o Ucraina. Dacă ar fi să mai invadeze alte ţări, ruşii s-ar îndrepta eventual spre Asia Centrală, dar acum nici măcar de asta nu e cazul”, spune Marcu. România este în acest moment în siguranţă, la fel ca toate ţările NATO. Deşi ruşii ameninţă Estul continentului, nu au niciun argument, adaugă analistul. „Ruşii nu au pe unde şi nici cu ce să atace. De pe mare cu ce să atace? Cu ce nave le-au mai rămas pe acolo şi le ascund după Insula Şerpilor să nu le lovească ucrainenii? Nu văd cum ar putea să ameninţe România sau alte ţări din flancul estic”, explică el.

„Fazele sunt foarte clare. Unu este oprirea focului. În momentul de faţă nu vor ruşii să oprească focul sub nicio formă pentru că nu şi-au atins obiectivele. Ei vor face asta doar dacă vor reuşi să mai ia o parte din teritoriul Ucrainei şi să zică că este al lor. Ori asta nu se poate. A doua, din punct de vedere politic, după 9 mai, asta este intenţia lor, să radă de pe faţă pământului Ucraina. Ei şi-ar dori ca ucrainenii să nu mai aibă niciun loc în lume, iar asta înseamnă distrugere în continuare. De ce s-ar opri dacă vor să-şi distrugă duşmanul? Ori, dacă nu se opreşte focul nu se poate face niciun fel de negociere. Tipul asta de negociere de teritorii contra pace merge în Orientul Mijlociu unde a fost practicat fără succes, nu e o normă internaţională treaba asta. În contextul actual este inacceptabil ca cineva să recunoască un acord de pace în care Ucraina ar fi nevoită să cedeze teritorii că să fie lăsată în pace”, a concluzionat expertul, citat de adevărul.ro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#armata #atac #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.