Cele mai bune țări în care să-ți cumperi o locuință

Costul locuințelor din zona euro a scăzut cu 1,1% în ultimele trei luni ale anului 2023. Cu toate acestea, în cadrul UE în general, prețurile au fost ușor mai mari, scrie Euronews.com.

Una dintre țările cele mai afectate de scăderea prețurilor proprietăților a fost Luxemburg, unde prețurile locuințelor s-au prăbușit cu 14,4%, după o scădere de 13,9% în cele trei luni precedente.

În cadrul zonei euro, prețurile medii ale locuințelor au scăzut cu 1,1% în ultimele trei luni ale anului 2023 față de anul precedent, potrivit indicelui prețurilor locuințelor, un indicator realizat de Eurostat.

Prețurile locuințelor pentru întreaga Uniune Europeană au înregistrat o ușoară creștere de 0,2% în acest an.

Rezultatele arată că prețurile medii nu mai scad atât de mult ca înainte – același indice a scăzut cu 2,2% și, respectiv, cu 1,1% în zona euro și în UE pentru al treilea trimestru al anului trecut.

Cea mai mare scădere a prețurilor a fost detectată în Luxemburg

Prețurile proprietăților din Luxemburg au ajuns la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul anului 2020. Scăderea a fost pusă pe seama unei combinații între ratele ridicate ale dobânzilor și pierderea apetitului investitorilor pentru închiriere. S-a înregistrat o scădere semnificativă a tranzacțiilor de pe piața imobiliară. Acestea, până la sfârșitul anului 2023, erau efectiv la jumătate din numărul de tranzacții realizate în 2022.

Opt țări din Europa au raportat o scădere a prețurilor locuințelor pentru ultimele trei luni ale anului 2023, deși mai puțin dramatică decât cea din Luxemburg. În Germania, prețurile au scăzut cu 7,1%, în timp ce în Finlanda s-a înregistrat o scădere de 4,4%.

Cele mai mari creșteri ale prețurilor proprietăților au fost înregistrate în Polonia, unde prețurile au urcat cu 13%. Urmează Bulgaria și Croația, unde prețurile proprietăților au crescut cu 10,1% și, respectiv, 9,5%. În România, prețurile au crescut cu 3,7%.

Comparativ cu precedentele trei luni, încheiate în septembrie, prețurile au scăzut în 11 țări în total. Franța a înregistrat o scădere de 2,7%, în timp ce prețurile din Letonia au scăzut cu 2,5%. Veștile din Italia au fost mai vesele, deoarece prețurile au rămas stabile.

Cele mai mari creșteri în această perioadă au fost înregistrate în Polonia, cu 4,8%, Croația, cu 3,4% și Irlanda, care a înregistrat o creștere de 3%.

#ieftinire #imobil #locuinte #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.