Cele mai periculoase țări. Nu trebuie vizitate în 2024

Cele mai periculoase țări

Locurile considerate ca fiind cele mai sigure pentru călători sunt Groenlanda, Finlanda, Norvegia, Islanda și Luxemburg, unde amenințările de securitate au fost descrise drept „nesemnificative”.

Țări precum Libia, Sudanul de Sud, Siria, Ucraina și Irak, au fost clasificate ca prezentând un risc „extrem” pentru securitate, ca de altfel și Gaza, Liban, Rusia și întreaga regiune Sahel din Africa, din cauza „conflictelor noi și în evoluție”.

America Centrală și de Sud, Venezuela, Honduras și Haiti prezintă un risc ”ridicat” din cauza criminalității crescute și a tulburărilor sociale.

Țări unde te îmbolnăvești

Când vine vorba de sănătate, țările cu cel mai mare risc de a contracta probleme medicale sau boli sunt Niger, Sudan, Libia, Republica Centrafricană, Somalia și Sierra Leone. Yemenul a fost etichetat şi el ca fiind o țară cu risc ridicat în ceea ce privește sănătatea, alături de Irak, Siria și Coreea de Nord.

La celălalt capăt al clasamentului, locurile cu un risc scăzut de îmbolnăvire sunt cea mai mare parte a Europei, Canada, Statele Unite, Noua Zeelandă, Australia, Africa de Sud și Chile.

Riscul de fenomene meteo extreme

În ceea ce privește noua categorie dedicată impactului schimbărilor climatice, țări precum Italia, Spania, Regatul Unit, Franța și Germania prezintă un risc „scăzut”, în timp ce în Nigeria, Republica Democrată Congo și Siria pericolul este „foarte mare”.

„În ultimul an au apărut cu 80% mai multe alerte de securitate decât în 2022, iar International SOS a precizat că harta urmărește să ofere o mai bună înțelegere a situației de securitate în țările în care angajații săi pot călători sau lucra, ajutând organizațiile să creeze soluții personalizate pentru a reduce riscurile specifice”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.