Cele mai plătite locuri de muncă vacante în Republica Moldova

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a realizat topul celor mai bine plătite locuri de muncă vacante în Republica Moldova. Lista a fost întocmită conform declarațiilor agenților economici. Cel mai plătit loc de muncă vacant (18-25 mii lei) declarat la ANOFM este pentru poziția de maistru sector responsabil de montarea electrică și darea în exploatare a obiectelor. Locul de muncă este vacant la compania Di&Trade Engineering SRL care își desfășoară activitatea în municipiul Chișinău.

Un salariu de 20 000 de mii de lei se oferă pentru funcțiile vacante de director comercial la Rompetrol Moldova SA, director executiv la Lemi Invest SA, inginer sisteme automatizate la Dromas-Cons SRL și consultant la Asconi SRL. Locurile de muncă sunt în municipiul Chișinău și raionul Ialoveni.

Lista continuă cu salarii de 18-20 mii lei care vor fi oferite unui operator în sectorul de producție și unui mecanic. Ambii vor activa în municipiul Chișinău. Compania Dromas-Cons SRL este în căutare de lăcătuș mecanic și contabil (12-15 mii lei).

10-20 mii lei sunt oferiți drept remunerare lunară pentru manageri, ingineri, sudori și conducători auto din municipiul Chișinău și raionul Ceadîr-Lunga.

14-19 mii lei pot fi sursă de venit pentru doi medici specialiști care vor activa la Spitalul Clinic Militar Central din municipiul Chișinău. La fel, 14-18 mii lei vor fi oferiți unui medic din raionul Cantemir și celor 2 medici din municipiul Bălți.

15 mii lei vor fi oferiți pentru un manager care va planifica și gestiona activitățile companiei Stayer SRL din municipiul Chișinău.

12-15 mii lei pot fi salariu lunar pentru 1 lăcătuș auto și 53 conducători auto din municipiul Chișinău.

#cele mai platite #top #locuri de munca #ANOFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.