CEO-ul Pfizer a primit Premiul Genesis, în valoare de 1 milion de dolari. Ce va face cu banii

Președintele și directorul general al companiei farmaceutice globale Pfizer, Albert Bourla a fost miercuri premiat pentru eforturile sale în dezvoltarea vaccinului împotriva COVID-19. Bourla a primit prestigiosul premiu Genesis, în valoare de 1 milion de dolari.

Potrivit Fundației Genesis Prize, directorul Pfizer a obținut cel mai mare număr de voturi în cadrul unei campanii online la care au participat aproximativ 200.000 de persoane din 71 de țări.

Fundația l-a lăudat pe directorul Pfizer pentru „leadership-ul, determinarea și, mai ales, pentru disponibilitatea de a-și asuma riscuri mari”. Acesta a citat decizia Pfizer de a refuza finanțarea guvernului american la începutul pandemiei, o decizie care a ajutat compania să reducă birocrația și să accelereze dezvoltarea vaccinului.

Partenerul său, BioNTech, a primit finanțare din partea guvernului german, iar Pfizer a semnat ulterior un contract de furnizare important cu Statele Unite. Strategia a plasat Pfizer în fruntea eforturilor globale de combatere a coronavirusului. Vaccinul său a fost astfel primul autorizat pentru utilizare în SUA și Europa, relatează AP.

Albert Bourla s-a născut în Grecia și este fiul unor supraviețuitori ai Holocaustului. Președintele Pfizer intenționează să doneze premiul său unor proiecte menite să păstreze memoria victimelor Holocaustului, în special în Grecia.

Părinții lui Bourla s-au numărat printre puținii supraviețuitori ai comunității evreiești din Salonic, care a fost aproape exterminată de naziști în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

În ce condiții se acordă Premiul Genesis?

Premiul Genesis, în valoare de 1 milion de dolari este acordat în fiecare an unei persoane pentru realizările sale profesionale, contribuțiile aduse umanității și angajamentul față de valorile evreiești.

Premiul este de obicei decernat la Ierusalim, în luna iunie a fiecărui an, în cadrul unui dineu la care participă premierul israelian. Ceremonia a fost însă anulată în ultimii doi ani din cauza pandemiei.

Începând cu 2022, Bourla se alătură unei liste de lideri de afaceri, artiști și oameni de divertisment, care au câștigat la rândul lor premiul Genesis. Câștigătorul de anul trecut a fost magnatul de la Hollywood Steven Spielberg.

Premiul a fost inaugurat în 2014 și este gestionat în cadrul unui parteneriat între Fundația privată Genesis Prize și biroul președintelui Agenției Evreiești, un grup non-profit care are legături strânse cu guvernul israelian.

#donatie #CEO #premiu #Pfizer

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.