CEO-ul Starbucks și-a dat demisia. Ce a dus la „căderea în dizgrație” a companiei

14 Aug. 2024, 09:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Aug. 2024, 09:14 // Actual //  bani.md

Laxman Narasimhan, CEO al Starbucks, a demisionat marți, după doar un an în această funcție, a anunțat compania. Lanțul de cafenele în dificultate l-a numit pe Brian Niccol, CEO al Chipotle, în funcția de președinte și CEO, începând cu 9 septembrie. Acțiunile Starbucks au crescut cu mai mult de 13% în premarket trading, în timp ce cele ale Chipotle au scăzut cu 8%, potrivit CNN, citat de antena3.ro.

Brian Niccol a condus lanțul alimentar de inspirație mexicană din 2018, Starbucks afirmând că acesta a stabilit „noi standarde în industrie și a condus o creștere semnificativă și crearea de valoare”, subliniind creșterea veniturilor cu aproape 800% în timpul mandatului său.

„Brian este un purtător de cultură care aduce o bogată experiență și o performanță dovedită în materie de inovare și dezvoltare”, a declarat Mellody Hobson, noul director independent principal al Starbucks, într-un comunicat. „Consiliul nostru crede că el va fi un lider care va transforma compania noastră, oamenii noștri și toți cei pe care îi servim în întreaga lume.”

Narasimhan, care părăsește, de asemenea, consiliul de administrație, a preluat Starbucks în martie 2023 și a văzut lanțul de cafea în mare parte lupta sub jurisdicția sa. Cel mai recent, vânzările lanțului au scăzut cu 3% la nivel global în magazinele deschise de cel puțin un an, inclusiv o scădere de 2% pe piața sa de origine din America de Nord.

Problemele Starbucks reflectă oboseala consumatorilor față de prețurile ridicate din lanțurile alimentare, restaurante și magazine, după ani de creșteri ale prețurilor. Ele dezvăluie, de asemenea, fisuri în modelul de afaceri al Starbucks, care s-a schimbat ca răspuns la cererea clienților, de la o cafenea cu servire predominantă la masă la un lanț cu servire la drive-thru.

„În fața unor obstacole dificile, Laxman s-a concentrat cu precizie asupra îmbunătățirii activității pentru a răspunde nevoilor clienților și partenerilor noștri. Cu toții îi dorim toate cele bune și știm că va face lucruri minunate în viitor”, a declarat Hobson.

Schimbarea bruscă la vârf vine pe fondul scăderii acțiunilor, care au scăzut cu 17% pe an, și al negocierilor în curs cu investitorul activist Elliott Investment Management.

„În timp ce o parte din încetinire poate fi atribuită unui consumator mai leneș care reduce cheltuielile, o mare parte este, de asemenea, rezultatul înrăutățirii experienței în magazine și a lipsei de inovare în domenii precum alimentația”, a declarat Neil Saunders, analist de retail și director general la GlobalData Retail, într-o notă.

„Din această cauză, Starbucks pierde cotă de piață în favoarea cafenelelor independente mai mici și a altor rivali de ceva timp, iar eșecul lui Narasimhan de a aborda această problemă în mod convingător a iritat investitorii”, a spus Saunders.

Saunders a spus că „experiența profundă a lui Niccol în domeniul serviciilor alimentare va fi utilă în timp ce Starbucks navighează printr-un cocktail de provocări, inclusiv costuri crescute, probleme legate de forță de muncă, ineficiență operațională și o nemulțumire tot mai mare în rândul clienților”.

Un alt factor care a dus probabil la plecarea lui Narasimhan a fost nemulțumirea fostului CEO al Starbucks, Howard Schultz. Acesta a criticat conducerea succesorului său într-o scrisoare virală pe LinkedIn în luna mai, scriind că operațiunile din SUA ale lanțului sunt „principalul motiv pentru căderea în dizgrație a companiei”.

Schultz a declarat într-o declarație pentru Wall Street Journal că Niccol are „respectul și sprijinul său deplin”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Nov. 2025, 09:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2025, 09:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII