VIDEO Estonia şi calea spre integrarea europeană. Aflaţi cum s-a schimbat viaţa cetăţenilor după aderare

Estonia, una dintre cele mai puțin îndatorate țări și cea mai digitalizată din Europa, și-a recăpătat mult râvnita libertate odată cu căderea blocului comunist din 1991. Țara se află la graniță cu Marea Baltică şi Golful Finlandei, între Letonia şi Rusia, iar populația acesteia numără aproximativ 1,349 milioane de oameni.

Calea spre Uniunea Europeană

Țara a aderat la Uniunea Europeană în cadrul extinderii de la 1 mai 2004, cea mai mare extindere a UE, atât ca populație, cât și ca teritoriu, iar tratatul de aderare a fost semnat la 16 aprilie 2003. Începând cu 1 ianuarie 2011, Estonia a adoptat moneda euro și a devenit al 17-lea stat membru al zonei euro.

Economia Estoniei este una dintre cele mai dinamice din regiune. Acest lucru este datorat în mare parte deschiderii sale către tehnologie și inovație, cu numeroase startup-uri. Un exemplu notabil este Skype, care a fost dezvoltat inițial de trei programatori estonieni. Până la aderarea la UE, PIB-ul Estoniei era de aproximativ 12,6 miliarde de euro. Statisticile din 2022 relevă că acesta s-a majorat cu aproape 25 de miliarde de euro. Această creștere reflectă expansiunea economică rapidă și integrarea reușită în economia europeană.

Estonia a organizat un referendum înainte de aderarea la UE, pe 14 septembrie 2003. 67% dintre estonieni au votat în favoarea aderării, în timp ce prezența la vot a fost de 63%. Principalele argumentele pentru aderare au fost: „revenirea” Estoniei în rândul țărilor europene; beneficiile economice ale statutului de membru, respectiv accesul la investiții şi subvenții; dar şi dorința de a scăpa de influența Rusiei.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#estonia #aderare #proces #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a emis o opinie contrară asupra rapoartelor financiare ale Ministerului Culturii pentru anul 2025, după ce auditorii au descoperit nereguli majore în gestionarea și evidența patrimoniului cultural al statului. Potrivit raportului, ministerul a administrat active de 3,1 miliarde de lei, însă o parte importantă a bunurilor culturale și a investițiilor nu este reflectată corect în contabilitate.

Cea mai mare abatere constatată de audit vizează patrimoniul public gestionat de instituțiile culturale aflate în subordinea ministerului. În evidența contabilă a Ministerului Culturii figurează investiții și participații în valoare de 645,2 milioane de lei, însă valoarea reală a bunurilor administrate de aceste instituții ajunge la 1,225 miliarde de lei. Diferența de aproape 580 de milioane de lei nu este reflectată în contabilitatea ministerului.

Auditul arată și o subevaluare masivă a patrimoniului cultural. Două clădiri monument și două bunuri culturale, estimate la aproape 20 de milioane de lei, au fost încadrate greșit în alte categorii contabile. În plus, peste 903 mii de bunuri culturale mobile nu au fost evaluate deloc. Din cele aproximativ 914,4 mii de obiecte inventariate, doar 10,9 mii, adică 1,2%, au fost evaluate și incluse în evidență.

Curtea de Conturi mai constată că Ministerul Culturii nu a evaluat și contabilizat timp de mai mulți ani 130 de clădiri cu o suprafață totală de aproape 26,7 mii de metri pătrați, ceea ce a dus la o nouă subevaluare semnificativă a patrimoniului statului.

Probleme grave au fost identificate și în domeniul cinematografiei. În contabilitatea ministerului sunt înregistrate doar 53 de filme, evaluate la 9 milioane de lei, deși patrimoniul cinematografic național include peste 5 000 de producții realizate din bani publici până în anul 2011.

Auditorii au constatat și prejudicii de 25,5 milioane de lei provocate unor monumente istorice, care nu au fost incluse în evidența contabilă. Cel mai mare prejudiciu, de 21,4 milioane de lei, vizează „Conacul urban Rîșcanu-Derojinski”, unde a fost demolată construcția originală și ridicată o replică neconformă. Alte 4,1 milioane de lei reprezintă prejudiciul estimat pentru o construcție de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt nr.115/1.

Raportul scoate în evidență și nereguli la capitolul salarizare. Curtea de Conturi a constatat că unele instituții din subordinea ministerului au acordat sporuri de performanță și premii unice peste limitele prevăzute de lege, ceea ce a generat cheltuieli neconforme de aproximativ 700 de mii de lei. Cele mai mari abateri au fost depistate la Rezervația cultural-naturală „Orheiul Vechi”, unde plafonul pentru sporuri și premii a fost depășit cu peste 600 de mii de lei. Alte încălcări au fost identificate și la Biblioteca Națională.

În plus, trei instituții au aplicat greșit treptele de salarizare pentru angajați, majorând nejustificat fondul de retribuire cu încă aproximativ 700 de mii de lei și folosind economiile pentru acordarea stimulentelor financiare.

Auditul relevă și probleme în modul de acordare a subvențiilor. Ministerul a încadrat eronat subvenții de 7,2 milioane de lei oferite unor companii private drept finanțări pentru organizații necomerciale. De asemenea, au fost identificate nereguli în gestionarea proiectelor culturale și media finanțate din bani publici.

Curtea de Conturi concluzionează că sistemul de control intern al Ministerului Culturii este doar parțial funcțional și nu asigură o gestionare corectă și transparentă a patrimoniului public.