VIDEO Estonia şi calea spre integrarea europeană. Aflaţi cum s-a schimbat viaţa cetăţenilor după aderare

14 Aug. 2024, 09:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Aug. 2024, 09:20 // Actual //  bani.md

Estonia, una dintre cele mai puțin îndatorate țări și cea mai digitalizată din Europa, și-a recăpătat mult râvnita libertate odată cu căderea blocului comunist din 1991. Țara se află la graniță cu Marea Baltică şi Golful Finlandei, între Letonia şi Rusia, iar populația acesteia numără aproximativ 1,349 milioane de oameni.

Calea spre Uniunea Europeană

Țara a aderat la Uniunea Europeană în cadrul extinderii de la 1 mai 2004, cea mai mare extindere a UE, atât ca populație, cât și ca teritoriu, iar tratatul de aderare a fost semnat la 16 aprilie 2003. Începând cu 1 ianuarie 2011, Estonia a adoptat moneda euro și a devenit al 17-lea stat membru al zonei euro.

Economia Estoniei este una dintre cele mai dinamice din regiune. Acest lucru este datorat în mare parte deschiderii sale către tehnologie și inovație, cu numeroase startup-uri. Un exemplu notabil este Skype, care a fost dezvoltat inițial de trei programatori estonieni. Până la aderarea la UE, PIB-ul Estoniei era de aproximativ 12,6 miliarde de euro. Statisticile din 2022 relevă că acesta s-a majorat cu aproape 25 de miliarde de euro. Această creștere reflectă expansiunea economică rapidă și integrarea reușită în economia europeană.

Estonia a organizat un referendum înainte de aderarea la UE, pe 14 septembrie 2003. 67% dintre estonieni au votat în favoarea aderării, în timp ce prezența la vot a fost de 63%. Principalele argumentele pentru aderare au fost: „revenirea” Estoniei în rândul țărilor europene; beneficiile economice ale statutului de membru, respectiv accesul la investiții şi subvenții; dar şi dorința de a scăpa de influența Rusiei.

 

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

17 Sept. 2026, 12:23
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Sept. 2026, 12:23 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Veniturile bugetului de stat au crescut cu peste 1,6 miliarde de lei față de anul trecut, însă dinamica generală este frânată de scăderea puternică a altor categorii de încasări, arată datele operative ale Ministerului Finanțelor pentru perioada de până la mijlocul lunii septembrie.

Potrivit datelor, veniturile totale acumulate în 2026 au ajuns la aproximativ 53,14 miliarde de lei, față de 51,50 miliarde de lei în perioada similară din 2025. Creșterea este de circa 1,64 miliarde de lei, sau 3,2%.

Cele mai mari avansuri sunt înregistrate la încasările administrate de Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal.

Veniturile colectate de Fisc au urcat la 24,97 miliarde de lei, de la 21,89 miliarde de lei în perioada comparabilă a anului trecut. Diferența este de peste 3,07 miliarde de lei, ceea ce corespunde unei creșteri de 14%.

Serviciul Vamal a acumulat aproximativ 30,15 miliarde de lei, cu 2,37 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Avansul este de 8,5%.

În schimb, categoria „alte venituri” a înregistrat o scădere abruptă. Acestea s-au redus de la aproximativ 4,97 miliarde de lei anul trecut la 2,10 miliarde de lei în 2026, ceea ce înseamnă un minus de aproximativ 2,86 miliarde de lei sau 57,6%.

Datele mai arată că veniturile acumulate până la perioada raportată reprezintă 68,8% din nivelul planificat pentru întregul an. Planul anual indicat de Ministerul Finanțelor este de circa 77,26 miliarde de lei.

În luna septembrie, ritmul încasărilor s-a accelerat. Veniturile acumulate în această perioadă au ajuns la aproximativ 2,38 miliarde de lei, cu 21,8% peste nivelul perioadei comparabile din 2025.

Încasările Serviciului Fiscal au crescut cu 15,3%, iar cele ale Serviciului Vamal cu 21,6%, potrivit acelorași date operative.