Cerealele ucrainene ar putea fi transportate pe rute terestre din România

Franța caută soluții pentru a permite Ucrainei să exporte produse alimentare pe rute terestre, prin Polonia sau România, mai degrabă decât prin Marea Neagră, a declarat luni ministrul francez al agriculturii.

Declarația vine în contextul în care Rusia s-a retras dintr-un acord crucial de export pe fondul războiului cu Ucraina, transmite The Guardian.

„Dacă nu se poate trece prin Marea Neagră, căutăm să vedem dacă (transportul – n.r.) poate trece prin rute terestre, în special analizând rutele terestre prin România și Polonia”, a declarat ministrul agriculturii Marc Fesneau pentru Radio RMC. „Vom continua să lucrăm pentru un sistem care să nu ne pună la mâna și rea-voința lui Vladimir Putin”, a adăugat Fesneau.

Moscova şi-a anunţat sâmbătă decizia de a-şi suspenda participarea la acordul ce asigură exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră ca răspuns la atacul cu drone asupra flotei ruseşti din Crimeea, atac nerecunoscut de Kiev, care acuză Moscova că fabrică un pretext pentru a-şi justifica retragerea din acord.

Acordul de la Istanbul prevede în special inspectarea navelor comerciale care trec prin Strâmtoarea Bosfor în cele două sensuri, fără şi cu încărcătură, de către cinci echipe compuse din doi inspectori ruşi, doi ucraineni, doi turci şi doi delegaţi ai ONU.

Acordul, intrat în vigoare la 1 august, a permis exportarea din porturile ucrainene a peste 9 milioane de tone de cereale şi alte produse agricole, potrivit JCC, care a numărat în această săptămână, în largul Istanbulului, peste 170 de nave care aşteptau să fie inspectate.

Decizia Rusiei de a se retrage din acordul privind coridorul Mării Negre a condus la creşterea cotaţiilor la grâu şi porumb din cauză că a înmulţit îngrijorările cu privire la aprovizionarea mondială cu alimente.

#cereale ucrainene #cale teestra #acordul de la Istanbul #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a intrat în sezonul agricol 2025/2026 cu un boom istoric pe piața semințelor de floarea-soarelui, atât ca volum, cât și ca valoare, arată analiza economistului Iurie Rija. În ultimele trei luni din 2025, octombrie, noiembrie și decembrie, exporturile lunare au atins constant 115–120 mii tone, un prag care nu a mai fost atins niciodată anterior.

În perioada august–decembrie 2025, Moldova a exportat 386,4 mii tone de floarea-soarelui, cu 36% mai mult decât în aceeași perioadă din 2024 și de două ori mai mult decât în 2023. Comparativ cu 2022, volumul este de 2,7 ori mai mare, ceea ce plasează sectorul într-o fază de expansiune fără precedent.

Creșterea volumelor a fost dublată de un preț favorabil. Prețul mediu de export a urcat la 11,06 lei/kg, cu 5% peste sezonul precedent și cu 44% peste nivelul din 2023. Această combinație a generat încasări record: 4,27 miliarde lei în cinci luni, cu 42% mai mult decât în 2024 și aproape de trei ori mai mult decât în 2023.

Piața a fost dominată de câțiva mari traderi. OROM-IMEXPO a fost lider, cu 68,7 mii tone (18% din total), urmat de RUSAGRO-PRIM (58,6 mii tone – 15%) și VADALEX GRAINS (30,1 mii tone – 8%). AGRO-NOVA PRIM a completat topul, iar primii patru exportatori au concentrat peste 46% din livrări.

Din punct de vedere geografic, exporturile rămân puternic regionalizate. Turcia a absorbit aproape 180 mii tone, iar România peste 150 mii tone, cele două piețe au cumulat peste 85% din total. Bulgaria a importat peste 33 mii tone la un preț superior, de 11,45 lei/kg. O surpriză a sezonului a fost Ucraina, care a cumpărat 2.839 tone de semințe pentru însămânțare, deși este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali.

Creșterea prețului la uleiul de floarea-soarelui a impulsionat procesarea internă. Prețul mediu de export a ajuns la 22 lei/kg, cu 14% peste 2024 și cu aproape 50% peste 2023, ducând marja brută la 10–12 lei/kg. În a doua jumătate a anului, exporturile de ulei au generat peste 1,1 miliarde lei.

În decembrie 2025, Moldova a exportat 12.723 tone de ulei, de aproape cinci ori mai mult decât în decembrie 2024, la un preț record de 22,82 lei/kg, pe fondul reducerii producției în bazinul Mării Negre, în special în Ucraina.

Liderul pieței de ulei a fost FLOAREA SOARELUI SA, cu 28 mii tone (55% din total), urmat de GLOBAL FARMING (23%) și DANUBE OIL COMPANY (16%). Împreună, aceste trei companii au realizat peste 90% din exporturi.

Destinațiile s-au mutat tot mai mult spre Uniunea Europeană: Italia și Franța au devenit principalele piețe, urmate de Portugalia și Spania, la prețuri medii de 21–22 lei/kg, mai atractive decât cele din Orientul Mijlociu, care aproape a dispărut din structură.

Șrotul de floarea-soarelui a cunoscut o revenire spectaculoasă: 39.364 tone exportate în iulie–decembrie 2025, de 6,5 ori mai mult decât în 2024, deși la un preț mai mic, 3,88 lei/kg. GLOBAL FARMING, DANUBE OIL COMPANY și FLOAREA SOARELUI SA domină această piață, semn al repornirii capacităților industriale.

Per ansamblu, în iulie–decembrie 2025 au fost valorificate circa 500 mii tone de floarea-soarelui, un record istoric. 76% din volum a mers la export ca materie primă, iar doar 24% a fost procesat intern, o îmbunătățire față de 2024, dar mult sub nivelurile din 2022–2023, când peste 60% era procesat local.

„Anul 2025 marchează o revenire clară după prăbușirea din 2024, dar cu o balanță încă puternic înclinată spre exportul de floarea-soarelui brută. Procesarea își revine, însă adevărata valoare adăugată rămâne încă sub potențial”, concluzionează economistul Iurie Rija.