Cererea globală de gaze naturale lichefiate va crește cu peste 50% până în 2040, estimează Shell

Cererea globală de gaze naturale lichefiate (GNL) va crește cu peste 50% în următorii 15 ani, determinată de trecerea de la cărbune industrial la gaz în Asia, a declarat Shell în cea mai recentă perspectivă anuală privind GNL, scrie Financial Times.

Raportul publicat miercuri a arătat că cererea de GNL ar urma să ajungă la 625 până la 685 de milioane de tone în 2040, de la 404 milioane de tone în 2023. China va domina probabil creșterea cererii de GNL în acest deceniu, în timp ce în următorul deceniu, Asia de Sud și Asia de Sud-Est vor conduce cererea, deoarece au tot mai multă nevoie de combustibil pentru a-și alimenta centralele electrice pe bază de gaz, a declarat Shell.

“China va domina probabil creșterea cererii de GNL în acest deceniu, deoarece industria sa încearcă să reducă emisiile de carbon prin trecerea de la cărbune la gaz”, a declarat Steve Hill, vicepreședinte executiv al Shell Energy.

“Având în vedere că sectorul siderurgic pe bază de cărbune din China este responsabil pentru mai multe emisii decât totalul emisiilor din Marea Britanie, Germania și Turcia la un loc, gazul are un rol esențial în combaterea uneia dintre cele mai mari surse de emisii de carbon și de poluare a aerului local din lume”, a adăugat acesta.

Potrivit previziunilor ICIS și Rystad, importurile de GNL ale Chinei din 2024 ar trebui să revină la aproape 80 de milioane de tone, de la aproximativ 70 de milioane de tone în 2023, depășind recordul de 78,79 milioane de tone din 2021.

În următorul deceniu, producția internă de gaze în scădere în unele părți din Asia de Sud și Asia de Sud-Est ar putea determina o creștere a cererii de GNL, deoarece aceste economii au nevoie de combustibil pentru centralele electrice pe bază de gaz sau pentru industrie.

Raportul Shell a prezis un echilibru între cererea în creștere și noua ofertă, dar a precizat că vor fi necesare investiții semnificative în infrastructura de import de gaze.

“Pe termen mediu, cererea latentă de GNL – în special în Asia – va consuma noua ofertă care se așteaptă să intre pe piață în a doua jumătate a anilor 2020”, se arată în raportul Shell.

Comerțul global cu GNL a crescut cu 1,8%, ajungând la 404 milioane de tone metrice în 2023, a precizat Shell, cel mai mare trader de GNL din lume, în perspectivele sale anuale privind GNL pentru 2024.

Acesta a mai spus că prețurile și volatilitatea prețurilor au fost peste mediile istorice, limitând creșterea economică, și că piața este încă “corectă din punct de vedere structural” din cauza reducerii livrărilor rusești către Europa în urma războiului din Ucraina și a creșterii limitate a ofertei, notează Reuters.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#shell #LNG #cerere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.