Cererea globală de gaze naturale lichefiate va crește cu peste 50% până în 2040, estimează Shell

Cererea globală de gaze naturale lichefiate (GNL) va crește cu peste 50% în următorii 15 ani, determinată de trecerea de la cărbune industrial la gaz în Asia, a declarat Shell în cea mai recentă perspectivă anuală privind GNL, scrie Financial Times.

Raportul publicat miercuri a arătat că cererea de GNL ar urma să ajungă la 625 până la 685 de milioane de tone în 2040, de la 404 milioane de tone în 2023. China va domina probabil creșterea cererii de GNL în acest deceniu, în timp ce în următorul deceniu, Asia de Sud și Asia de Sud-Est vor conduce cererea, deoarece au tot mai multă nevoie de combustibil pentru a-și alimenta centralele electrice pe bază de gaz, a declarat Shell.

“China va domina probabil creșterea cererii de GNL în acest deceniu, deoarece industria sa încearcă să reducă emisiile de carbon prin trecerea de la cărbune la gaz”, a declarat Steve Hill, vicepreședinte executiv al Shell Energy.

“Având în vedere că sectorul siderurgic pe bază de cărbune din China este responsabil pentru mai multe emisii decât totalul emisiilor din Marea Britanie, Germania și Turcia la un loc, gazul are un rol esențial în combaterea uneia dintre cele mai mari surse de emisii de carbon și de poluare a aerului local din lume”, a adăugat acesta.

Potrivit previziunilor ICIS și Rystad, importurile de GNL ale Chinei din 2024 ar trebui să revină la aproape 80 de milioane de tone, de la aproximativ 70 de milioane de tone în 2023, depășind recordul de 78,79 milioane de tone din 2021.

În următorul deceniu, producția internă de gaze în scădere în unele părți din Asia de Sud și Asia de Sud-Est ar putea determina o creștere a cererii de GNL, deoarece aceste economii au nevoie de combustibil pentru centralele electrice pe bază de gaz sau pentru industrie.

Raportul Shell a prezis un echilibru între cererea în creștere și noua ofertă, dar a precizat că vor fi necesare investiții semnificative în infrastructura de import de gaze.

“Pe termen mediu, cererea latentă de GNL – în special în Asia – va consuma noua ofertă care se așteaptă să intre pe piață în a doua jumătate a anilor 2020”, se arată în raportul Shell.

Comerțul global cu GNL a crescut cu 1,8%, ajungând la 404 milioane de tone metrice în 2023, a precizat Shell, cel mai mare trader de GNL din lume, în perspectivele sale anuale privind GNL pentru 2024.

Acesta a mai spus că prețurile și volatilitatea prețurilor au fost peste mediile istorice, limitând creșterea economică, și că piața este încă “corectă din punct de vedere structural” din cauza reducerii livrărilor rusești către Europa în urma războiului din Ucraina și a creșterii limitate a ofertei, notează Reuters.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#shell #LNG #cerere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Până la 52,8 milioane de euro anual ar putea economisi Republica Moldova din reducerea comisioanelor pentru plățile transfrontaliere, după aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), potrivit unei analize realizate de German Economic Team (GET). Sistemul a devenit operațional în Republica Moldova la 6 octombrie 2025.

Potrivit estimărilor, cele mai mari economii vor proveni din comerțul exterior, unde reducerea costurilor de transfer ar putea genera 36,5 milioane de euro anual, și din remitențe, cu economii estimate la 16,3 milioane de euro.

Analiza arată că în anul 2024 plățile aferente comerțului exterior al Republicii Moldova cu țările SEPA au totalizat 9,3 miliarde de euro, iar odată cu integrarea în sistemul european, costurile medii ale tranzacțiilor ar urma să scadă de la 0,43% la 0,04%. Această reducere este considerată principalul motor al economiilor estimate pentru mediul de afaceri.

În ceea ce privește transferurile de bani ale diasporei, German Economic Team notează că „aproximativ 68% din remitențele către Republica Moldova, echivalentul a 1,2 miliarde de euro, provin din țări membre SEPA”. Reducerea costurilor de transfer de la 2,23% la aproximativ 0,84% ar aduce un beneficiu financiar semnificativ gospodăriilor care depind de aceste venituri.

Datele preliminare indică faptul că efectele pozitive se resimt deja. „În prima lună de la operaționalizarea SEPA, Moldova a economisit aproximativ 1,4 milioane de euro din comisioanele de transfer”, se arată în analiză, iar Banca Națională a Moldovei anticipează economii anuale de circa 20 de milioane de euro pentru persoanele fizice și între 36 și 40 de milioane de euro pentru mediul de afaceri.

Implicațiile economice pe termen lung ale aderării la SEPA sunt însă mai ample, subliniază experții de la German Economic Team, care au analizat potențialele economii generate de includerea în acest sistem pentru Albania, Macedonia de Nord, Kosovo și Republica Moldova, state integrate în SEPA începând cu 6 octombrie 2025. Potrivit calculelor, Republica Moldova ar putea obține economii totale de circa 52,8 milioane de euro anual, comparativ cu 71,3 milioane de euro pentru Albania, 61,8 milioane de euro pentru Macedonia de Nord și 48,2 milioane de euro pentru Kosovo, diferențele fiind determinate de volumul comerțului exterior și al remitențelor din fiecare economie.

Pe lângă reducerea comisioanelor, experții subliniază că aderarea la SEPA consolidează legăturile economice și instituționale cu Uniunea Europeană, îmbunătățește accesul la finanțările UE, inclusiv cele prevăzute în Planul de Creștere, și stimulează concurența între furnizorii de servicii de plată. Pe termen mediu și lung, integrarea în SEPA este văzută drept un element-cheie pentru modernizarea infrastructurii financiare, creșterea competitivității economiei și facilitarea fluxurilor comerciale și de remitențe cu statele UE.