Cererea globală de gaze naturale lichefiate va crește cu peste 50% până în 2040, estimează Shell

Cererea globală de gaze naturale lichefiate (GNL) va crește cu peste 50% în următorii 15 ani, determinată de trecerea de la cărbune industrial la gaz în Asia, a declarat Shell în cea mai recentă perspectivă anuală privind GNL, scrie Financial Times.

Raportul publicat miercuri a arătat că cererea de GNL ar urma să ajungă la 625 până la 685 de milioane de tone în 2040, de la 404 milioane de tone în 2023. China va domina probabil creșterea cererii de GNL în acest deceniu, în timp ce în următorul deceniu, Asia de Sud și Asia de Sud-Est vor conduce cererea, deoarece au tot mai multă nevoie de combustibil pentru a-și alimenta centralele electrice pe bază de gaz, a declarat Shell.

“China va domina probabil creșterea cererii de GNL în acest deceniu, deoarece industria sa încearcă să reducă emisiile de carbon prin trecerea de la cărbune la gaz”, a declarat Steve Hill, vicepreședinte executiv al Shell Energy.

“Având în vedere că sectorul siderurgic pe bază de cărbune din China este responsabil pentru mai multe emisii decât totalul emisiilor din Marea Britanie, Germania și Turcia la un loc, gazul are un rol esențial în combaterea uneia dintre cele mai mari surse de emisii de carbon și de poluare a aerului local din lume”, a adăugat acesta.

Potrivit previziunilor ICIS și Rystad, importurile de GNL ale Chinei din 2024 ar trebui să revină la aproape 80 de milioane de tone, de la aproximativ 70 de milioane de tone în 2023, depășind recordul de 78,79 milioane de tone din 2021.

În următorul deceniu, producția internă de gaze în scădere în unele părți din Asia de Sud și Asia de Sud-Est ar putea determina o creștere a cererii de GNL, deoarece aceste economii au nevoie de combustibil pentru centralele electrice pe bază de gaz sau pentru industrie.

Raportul Shell a prezis un echilibru între cererea în creștere și noua ofertă, dar a precizat că vor fi necesare investiții semnificative în infrastructura de import de gaze.

“Pe termen mediu, cererea latentă de GNL – în special în Asia – va consuma noua ofertă care se așteaptă să intre pe piață în a doua jumătate a anilor 2020”, se arată în raportul Shell.

Comerțul global cu GNL a crescut cu 1,8%, ajungând la 404 milioane de tone metrice în 2023, a precizat Shell, cel mai mare trader de GNL din lume, în perspectivele sale anuale privind GNL pentru 2024.

Acesta a mai spus că prețurile și volatilitatea prețurilor au fost peste mediile istorice, limitând creșterea economică, și că piața este încă “corectă din punct de vedere structural” din cauza reducerii livrărilor rusești către Europa în urma războiului din Ucraina și a creșterii limitate a ofertei, notează Reuters.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#shell #LNG #cerere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.