Cerințele recruterilor s-au schimbat! Ce abilități caută în potențialii angajați. Vor fi valabile și în următorii 5 ani

02 Iun. 2021, 10:06
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
02 Iun. 2021, 10:06 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Majoritatea dintre noi (aproximativ 50) va trebui să ne recalificăm în următorii cinci ani, pe măsură ce „dubla întrerupere” a impactului economic al pandemiei și creșterea automatizării transformă locurile de muncă. Iată de ce este timpul să începem a dezvolta noi abilități, care se vor cere în viitor.

Gândirea critică și rezolvarea problemelor ocupă primul loc pe lista competențelor pe care angajatorii cred că vor crește în evidență în următorii cinci ani. De asemenea, vor fi la mare căutare autogestionarea, învățarea activă, reziliența, toleranța la stres și flexibilitatea.

TOP 10 abilități ale viitorului:

  1. Gândirea Analitică și inovația;
  2. Învățarea activă și strategii de învățare;
  3. Rezolvarea de probleme complexe;
  4. Gândirea critică și analiza;
  5. Creativitatea, originalitatea și inițiativa;
  6. Leadeship și influența socială;
  7. Utilizarea tehnologiilor, monorizarea și controlul;
  8. Technology design și programare;
  9. Reziliență, rezistență la stres și flexibilitate;
  10. Raționament, rezolvare de probleme și ideație. 

În urma unei analize, realizate în baza Forumului economic mondial, ar putea dura de la o lună până la două luni pentru a dobândi una dintre cele mai importante 10 abilități de stăpânire în profesii emergente din oameni și cultură, scrierea conținutului vânzări și marketing.

Ar putea dura de la două până la trei luni pentru ca cursanții să-și extindă abilitățile în dezvoltarea de produse, de date și IA (inteligență artificială). În timp ce un program de învățare de patru luni ar putea ajuta oamenii să se transforme în roluri în cloud și inginerie.

Astfel de cifre sugerează că, deși învățarea unui nou set de abilități este din ce în ce mai accesibilă prin intermediul tehnologiilor digitale, indivizii vor avea nevoie și de timp și de finanțare pentru a putea urmări noi oportunități, notează raportul.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.