CFM va primi subvenții de 20 de milioane de lei de la stat, pentru transportul de pasageri

În anul 2024, Calea Ferată a Moldovei, pentru prima dată, va primi 20 de milioane de lei de la stat. Banii vor fi destinați subvenționării transportului de pasageri, a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” de la TVR Moldova.

„Când am votat Codul feroviar în 2021 unul din elemente a fost contractele pentru transportul de pasageri între compania feroviară și Guvern, în condițiile în care transportul de pasageri este în pierdere. Or, transportul de pasageri este în pierdere peste tot în lume și este subvenționat de stat pentru ca să fie accesibil tuturor. Același lucru facem și noi”, a punctat Spînu.

Ministrul a precizat că în prezent transportul pe calea ferată nu este atractiv urmare a vitei foarte mici. „Intenționăm să construim tronsonul de mare viteză, 100-150km/h, de la Chișinău la Ungheni cu ecartament european, iar ulterior vom vedea în ce zone ale țării va fi extins”.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#infrastructura #CFM #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile Republicii Moldova au testat scenarii realiste și au exersat modul în care un incident alimentar poate fi gestionat rapid, riguros și coordonat, pentru a preveni escaladarea riscurilor. Exercițiul a vizat proceduri de management al incidentelor, cooperarea între instituții naționale și europene, utilizarea sistemelor de alertă rapidă și comunicarea publică eficientă în situații sensibile, elemente esențiale pentru protejarea consumatorilor și menținerea încrederii publice.

Directorul general al ANSA, Radu Musteață, a subliniat miza națională a exercițiului: „Consolidarea sistemului de management al riscurilor alimentare este o prioritate. Acest atelier ne ajută să fortificăm infrastructura de alertă, să clarificăm rolurile și să lucrăm mai eficient împreună. Scopul final este unul comun — un produs sigur și salubru pe masa consumatorului.”

La rândul său, Ilona Grünewald, reprezentantă a Delegației UE, a evidențiat importanța strategică a cooperării europene: „În pregătirea pentru situații de urgență, colaborarea între instituții devine vitală. Prezența experților europeni confirmă că Moldova nu este singură în acest proces — sprijinul UE este ferm și activ.”

Potrivit organizatorilor, simulările de acest tip sunt indispensabile în construcția unor sisteme moderne de control al alimentelor, unde detectarea timpurie și reacția rapidă protejează sănătatea populației și reduc impactul economic și comercial al unei eventuale crize. Relevanța temei este accentuată și de structura bugetului populației: în mediul urban, aproape 35% din cheltuielile lunare sunt destinate produselor alimentare, iar în mediul rural — aproape 47%, potrivit Biroului Național de Statistică.