CFM va primi subvenții de 20 de milioane de lei de la stat, pentru transportul de pasageri

În anul 2024, Calea Ferată a Moldovei, pentru prima dată, va primi 20 de milioane de lei de la stat. Banii vor fi destinați subvenționării transportului de pasageri, a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” de la TVR Moldova.

„Când am votat Codul feroviar în 2021 unul din elemente a fost contractele pentru transportul de pasageri între compania feroviară și Guvern, în condițiile în care transportul de pasageri este în pierdere. Or, transportul de pasageri este în pierdere peste tot în lume și este subvenționat de stat pentru ca să fie accesibil tuturor. Același lucru facem și noi”, a punctat Spînu.

Ministrul a precizat că în prezent transportul pe calea ferată nu este atractiv urmare a vitei foarte mici. „Intenționăm să construim tronsonul de mare viteză, 100-150km/h, de la Chișinău la Ungheni cu ecartament european, iar ulterior vom vedea în ce zone ale țării va fi extins”.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#infrastructura #CFM #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.