China a deschis granițele pentru importuri de aur. În aprilie, ar intra aur în valoare de 8,5 miliarde $

China şi-a dat acordul pentru ca băncile locale şi internaţionale să importe mari cantităţi de aur în ţară, o decizie care ar putea să susţină preţurile la aur pe fondul unui declin care durează de mai multe luni, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar.

China este cel mai mare consumator mondial de aur, „înghiţind” sute de tone de metal preţios, în valoare de zeci de miliarde de dolari, în fiecare an.

În 2020 importurile au scăzut pe fondul răspândirii coronavirusului şi al diminuării cererii locale. Odată cu revenirea puternică a economiei chineze, începând din a doua jumătate a anului trecut, a revenit şi apetitul chinezilor pentru bijuterii, lingouri şi monede de aur iar începând din luna ianuarie preţurile locale au fost mai mari decât cotaţiile de referinţă la nivel global, astfel că importurile de aur sunt profitabile, scrie AGERPRES.

Banca Centrală a Chinei (PBOC) controlează cât de mult aur intră în China printr-un sistem de cote atribuite băncilor comerciale. În mod normal, PBOC permite intrarea unei cantităţi suficiente de aur pentru a satisface cererea internă dar uneori restricţionează livrările. China importă aur din Australia, Africa de Sud şi Elveţia.

Aproximativ 150 de tone de aur, în valoare de 8,5 miliarde de dolari la preţurile actuale, ar urma să intre în China în lunile aprilie şi mai, susţin sursele.

Cantităţile mari menţionate de Reuters semnalează o revenire a Chinei pe piaţa globală a lingourilor de aur. Datele oficiale arată că, începând din luna februarie 2020, importurile de aur ale Chinei au fost de aproximativ 600 milioane de dolari pe lună, adică aproximativ 10 tone. Comparativ, în anul 2019, China a importat lunar aur în valoare de 3,5 miliarde de dolari, sau aproximativ 75 de tone.

Cererea de aur a Indiei şi-a revenit şi ea de pe urma crizei provocate de pandemie, astfel că în luna martie importurile au atins un nivel record de 160 de tone, a declarat recent o sursă guvernamentală.

În mod normal, China şi India sunt responsabile pentru aproximativ două cincimi din cererea mondială de aur.

#import #aur #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Goldman Sachs a redus semnificativ prognozele pentru prețul mediu al petrolului în 2025 și 2026, invocând riscurile tot mai mari generate de un război comercial global și de creșterea ofertei de țiței din partea OPEC+, ceea ce ar putea conduce la o recesiune economică, notează Reuters.

Conform noilor estimări, prețul mediu al petrolului Brent pentru 2025 este redus cu 5,5%, la 69 de dolari pe baril, iar prețul pentru WTI (West Texas Intermediate) cu 4,3%, la 66 de dolari. Pentru 2026, Goldman a scăzut prognoza și mai mult: cu 9% pentru Brent (62 USD/baril) și cu 6,3% pentru WTI (59 USD/baril).

„Riscurile pentru aceste prognoze revizuite sunt în continuare în scădere, mai ales pentru 2026, având în vedere amenințarea tot mai mare a unei recesiuni globale și, într-o măsură mai mică, a unei creșteri a ofertei OPEC+”, au precizat analiștii Goldman Sachs într-o notă transmisă investitorilor.

Vineri dimineață, la ora 04:08 GMT, Brent se tranzacționa la 69,59 USD/baril, iar WTI la 66,39 USD/baril.

Joi, prețurile petrolului au suferit cele mai mari scăderi procentuale din 2022 încoace, după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat tarife comerciale reciproce impuse unui număr mare de țări. În paralel, opt membri OPEC+ au anunțat devansarea planului de eliminare a restricțiilor de producție, urmând să majoreze producția în luna mai.

Goldman a subliniat că această decizie demonstrează flexibilitatea OPEC+ de a implementa rapid creșteri mari ale producției, ceea ce reduce șansele ca prețul petrolului să fie susținut pe termen scurt de o scădere a ofertei.

Brokerul de pe Wall Street a ajustat în jos și prognoza privind creșterea cererii de petrol. Goldman se așteaptă acum ca cererea globală să crească doar cu 600.000 barili/zi în 2025, față de estimarea anterioară de 900.000 barili/zi, iar în 2026 creșterea a fost revizuită la 700.000 barili/zi.