China a deschis granițele pentru importuri de aur. În aprilie, ar intra aur în valoare de 8,5 miliarde $

China şi-a dat acordul pentru ca băncile locale şi internaţionale să importe mari cantităţi de aur în ţară, o decizie care ar putea să susţină preţurile la aur pe fondul unui declin care durează de mai multe luni, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar.

China este cel mai mare consumator mondial de aur, „înghiţind” sute de tone de metal preţios, în valoare de zeci de miliarde de dolari, în fiecare an.

În 2020 importurile au scăzut pe fondul răspândirii coronavirusului şi al diminuării cererii locale. Odată cu revenirea puternică a economiei chineze, începând din a doua jumătate a anului trecut, a revenit şi apetitul chinezilor pentru bijuterii, lingouri şi monede de aur iar începând din luna ianuarie preţurile locale au fost mai mari decât cotaţiile de referinţă la nivel global, astfel că importurile de aur sunt profitabile, scrie AGERPRES.

Banca Centrală a Chinei (PBOC) controlează cât de mult aur intră în China printr-un sistem de cote atribuite băncilor comerciale. În mod normal, PBOC permite intrarea unei cantităţi suficiente de aur pentru a satisface cererea internă dar uneori restricţionează livrările. China importă aur din Australia, Africa de Sud şi Elveţia.

Aproximativ 150 de tone de aur, în valoare de 8,5 miliarde de dolari la preţurile actuale, ar urma să intre în China în lunile aprilie şi mai, susţin sursele.

Cantităţile mari menţionate de Reuters semnalează o revenire a Chinei pe piaţa globală a lingourilor de aur. Datele oficiale arată că, începând din luna februarie 2020, importurile de aur ale Chinei au fost de aproximativ 600 milioane de dolari pe lună, adică aproximativ 10 tone. Comparativ, în anul 2019, China a importat lunar aur în valoare de 3,5 miliarde de dolari, sau aproximativ 75 de tone.

Cererea de aur a Indiei şi-a revenit şi ea de pe urma crizei provocate de pandemie, astfel că în luna martie importurile au atins un nivel record de 160 de tone, a declarat recent o sursă guvernamentală.

În mod normal, China şi India sunt responsabile pentru aproximativ două cincimi din cererea mondială de aur.

#import #aur #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.