China ar putea declanșa o nouă pandemie. 18 virusuri „cu risc ridicat” au fost descoperite în piețele agroalimentare

CHINA ar putea declanșa o altă pandemie, deoarece cercetătorii au descoperit 18 virusuri „cu risc ridicat” care pândesc în piețele agro-alimentare, informează The Sun.

O piață agroalimentară din Wuhan, unde comercianții vindeau mamifere, reptile și pești vii, a fost anterior legată de focarul inițial de coronavirus din 2019.

Potrivit cercetătorului britanic Dr. Eddie Holmes, experții chinezi au evidențiat riscul ca un virus să se „răspândească” de la animale la oameni cu cinci ani înainte de începerea pandemiei, după ce au vizitat piața de fructe de mare Huanan.

Iar acum, experții au avertizat că speciile de animale sălbatice care sunt comercializate vândute și consumate în piețele umede din China sunt o „pandemie care așteaptă să se întâmple”, relatează Straits Times.

Un nou studiu publicat pe 12 noiembrie a identificat 71 de virusuri de mamifere, dintre care 18 cu risc ridicat, care ar putea fi periculoase pentru oameni și alte animale. Potrivit cercetătorilor, cel mai îngrijorător a fost microbul găsit la civetă, un mic animal nocturn asemănător cu un bursuc, care a fost considerat răspunător pentru transmiterea coronavirusului SARS de la lilieci la oameni în China în 2002.

Originile lui Covid-19 nu au fost încă determinate

Există două teorii majore care sunt în curs de examinare – virusul fie a trecut la oameni prin piața de fructe de mare Huanan, fie a scăpat de la Institutul de Virusologie din Wuhan.

Raportul Organizației Mondiale a Sănătății privind originile pandemiei a sugerat că transmiterea de la pangolini și lilieci ar fi fost cea mai probabilă sursă.

Cu toate acestea, noile dovezi care au apărut au arătat că niciuna dintre aceste specii nu era vândută în Wuhan înainte de apariția Covid.

Cercetătorii au sugerat că este posibil ca virusul să fi fost modificat pentru a fi hiperinfecțios – dar China a negat toate acuzațiile de acest gen.

#comercializare #vanzare #china #pandemie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile de stat au încheiat semestrul I 2025 cu venituri totale de 3.445,6 mil. lei, dintre care 3.309,6 mil. lei din vânzări, în creștere cu 586,5 mil. lei față de aceeași perioadă din 2024 (bază comparabilă), arată datele Ministerului Finanțelor. În același timp, tabloul rămâne „toxic” la pierderi: Calea Ferată din Moldova continuă să adune minusuri de peste 150 milioane, iar unele întreprinderi raportează zero vânzări doi ani la rând.

Creșterea veniturilor e împinsă de câteva „locomotive”: Aeroportul Internațional Chișinău (+265,9 mil. lei la vânzări) și Moldelectrica (+252,6 mil. lei), urmate de MoldATSA (+61,3 mil. lei). În paralel însă, 28 de întreprinderi de stat au raportat scăderi ale veniturilor din vânzări (cumulate: -140,2 mil. lei), iar Ministerul avertizează că diminuarea vânzărilor poate reduce TVA încasat și devine risc fiscal pentru buget.

Pe de o parte, întreprinderile de stat au trecut pe plus: profit total înainte de impozitare ~174,6 mil. lei în sem. I 2025 (față de pierderi -43,4 mil. lei în sem. I 2024, bază comparabilă), iar pe de altă parte, gaura CFM aproape nu se mișcă: -152,4 mil. lei în sem. I 2025 (după -156,1 mil. lei în sem. I 2024). Tot în pierderi rămâne și Moldelectrica: -54,4 mil. lei, deși compania este între campioanele creșterilor de venituri și ajunge la 845,0 mil. lei vânzări în sem. I 2025 (de la 592,4 mil. lei în 2024).

Cel mai mare profit în sectorul întreprinderilor de stat este la Aeroportul Internațional Chișinău: de la 116,9 mil. lei la 290,4 mil. lei (salt de +173,5 mil. lei). În contrast, apar scăderi bruște: Editura „Universul” trece de la +1,3 mil. lei la -28,4 mil. lei (abatere -29,7 mil. lei), iar mai multe entități din silvicultură intră pe minus.

Și mai dură e radiografia datoriilor. La sfârșitul lunii iunie, entitățile monitorizate au împrumuturi interne (pe termene de peste un an) în sold de 1.132,0 mil. lei, iar arieratele ajung la 41,0 mil. lei – practic toate pe Calea Ferată din Moldova (care are și un salt al creditelor interne la 61,2 mil. lei, cu arierate de 41,0 mil. lei). În același timp, Ministerul indică datorii pe împrumuturi recreditate față de stat, inclusiv CFM – 49,43 mil. euro, Moldelectrica – 38,5 mil. euro, Termoelectrica – 34,1 mil. euro, plus cazuri cu termene expirate la Moldtranselectro (37,2 mil. lei și 1,6 mil. dolari SUA, inclusiv datorie externă sub garanția statului).

Un alt semn de întrebare vine din structura cheltuielilor întreprinderilor de stat: în sem. I 2025, 58,9% din costuri și cheltuieli operaționale (circa 1.652,8 mil. lei) sunt cheltuieli cu personalul, iar costurile și cheltuielile totale au urcat la 2.806,4 mil. lei. Cu alte cuvinte, o parte mare din „banii din vânzări” se duc direct pe salarii și contribuții.

În paralel, la societățile comerciale cu capital de stat, tabloul e și mai polarizat: veniturile din vânzări cresc cu 4.156,4 mil. lei (până la 24.377,9 mil. lei), iar profitul net total ajunge la 1.147,1 mil. lei. Aici, „recordul” la salt de profit este la Furnizarea Energiei Electrice Nord: de la -167,9 mil. lei la 311,9 mil. lei (o întoarcere de +479,7 mil. lei), însă în același timp unele companii raportează căderi masive de vânzări, precum Termoelectrica (-244,6 mil. lei) și CET-Nord (-51,0 mil. lei).

Pe fundal, statul a încasat dividende și defalcări peste plan: la 31.10.2025 s-au transferat 691,41 mil. lei total (138,5% din planul rectificat), cu cele mai mari sume de la Energocom (198,3 mil. lei) și Loteria Națională (194,7 mil. lei), iar dintre întreprinderile de stat – Aeroportul Internațional Chișinău (101,1 mil. lei).

Separat, raportul mai scoate la lumină o anomalie greu de explicat economic: cinci întreprinderi de stat (inclusiv „Moldtranselectro”, „Bacul Molovata”, „Serele din Chișinău” etc.) nu au înregistrat venituri din vânzări nici în sem. I 2024, nici în sem. I 2025 – adică există entități „în viață” administrativ, dar fără activitate comercială raportată.