China și Marea Britanie se confruntă cu un exod de milionari

21 Iun. 2024, 10:26
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
21 Iun. 2024, 10:26 // Bani și Afaceri //  bani.md

Marea Britanie este pe cale să piardă 9.500 de milionari în acest an, mai mult decât orice altă țară din lume, cu excepția Chinei, conform unui nou raport privind intențiile de migrație ale celor bogați din lume, analizat de Bloomberg.

Acesta este mai mult decât dublul numărului de milionari care au părăsit țara în 2023 și se situează doar în urma Chinei, care va pierde 15.200 de milionari în acest an, conform raportului Henley Private Wealth Migration, realizat de firma de consultanță în migrație Henley & Partners.

Estimarea vine în contextul în care Marea Britanie se pregătește pentru alegeri în mai puțin de două săptămâni, iar Partidul Laburist de opoziție, care pledează pentru taxe mai mari pentru bogați, are un avans de aproximativ 20 de puncte față de Conservatorii de la guvernare. Creșterea recentă a plecărilor rezidenților ultra-bogați din Marea Britanie este accelerarea unei tendințe care a început în perioada Brexitului. Din 2017 până anul trecut, țara a pierdut 16.500 de milionari din cauza migrației, conform raportului.

Exodul reprezintă o inversare pentru țara care, timp de decenii, a servit drept magnet pentru familii bogate din Europa, Asia, Africa și Orientul Mijlociu, care s-au adunat în principal la Londra. Peste 7% dintre milionarii estimați că se vor muta global în acest an vor părăsi Marea Britanie, arată raportul. Aceasta reflectă „o acumulare constantă de factori” care fac țara mai puțin atractivă pentru bogați – Brexit, criza energetică din războiul din Ucraina și creșterea ulterioară a inflației.

Destinația de top pentru milionari este Emiratele Arabe Unite, care urmează să atragă 6.700 de persoane bogate în acest an. O destinație preferată de multă vreme a persoanelor bogate din India și Orientul Mijlociu, țara a primit mii de ruși în urma războiului din Ucraina. Aproximativ 1.000 de milionari vor părăsi Rusia în acest an – mai puțin de jumătate din numărul care au plecat anul trecut și în scădere de la 8.500 în 2022.

Deși afluxul de ruși în Emiratele Arabe Unite a încetinit în ultimul an, acest lucru a fost parțial compensat de un număr mai mare de europeni și britanici care se relochează, conform raportului. Numărul milionarilor care trăiesc în cel mai mare oraș din EAU, Dubai, a crescut cu 78% în ultimul deceniu, potrivit Bloomberg.

Cu taxe zero pe venitul personal, fus orar convenabil pentru multiple continente și un aeroport de talie mondială, EAU a făcut eforturi concertate pentru a atrage persoanele bogate. Atât Abu Dhabi cât și Dubai au creat piețe financiare sofisticate pentru a atrage firme globale și birouri de familie.

SUA este a doua destinație a noilor milionari – 3.800 estimați pentru acest an – urmată de Singapore, cu 3.500 de sosiri anticipate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Feb. 2026, 07:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Feb. 2026, 07:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Guvernul încasează anual aproximativ 4.000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Practica se menține încă din 2015, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu din cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit expertului, situația echivalează, în esență, cu o deturnare a banilor destinați drumurilor. „Dacă șoferii plătesc taxe pentru drumuri, iar guvernul folosește acești bani în alte scopuri, vorbim despre o lipsă gravă de respect față de destinația acestor fonduri”, a subliniat Ioniță, care a menționat că de aproape zece ani sumele achitate pentru infrastructura rutieră nu ajung integral la drumuri.

Economistul explică faptul că pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei, iar din această sumă autoritățile încearcă să finanțeze și investiții, ceea ce face inevitabilă degradarea infrastructurii.

Datele oficiale arată că anual sunt construiți aproximativ 15 kilometri de drumuri noi și reparați circa 300–400 de kilometri, însă în același timp se degradează alte câteva sute de kilometri de trasee vechi. În trecut au existat ani în care lungimea totală a drumurilor chiar scădea, deoarece unele tronsoane deveneau impracticabile și erau radiate din evidență.
Republica Moldova dispune de aproximativ 3.000 km de drumuri naționale și 7.000 km de drumuri locale, la care se adaugă circa 15.000 km de străzi locale și aproximativ 40.000 km de drumuri neamenajate, în special în mediul rural. În același timp, municipiul Chișinău administrează una dintre cele mai extinse rețele de drumuri și străzi din țară, comparabilă cu cea gestionată la nivel central, însă din aproximativ 700 de milioane de lei alocate anual pentru drumuri capitala primește doar circa 200 de milioane de lei, suma fiind repartizată pe cap de locuitor.

În aceste condiții, Primăria Chișinău este nevoită să redirecționeze bani din alte domenii către infrastructura rutieră. Ioniță a amintit că majorarea tarifului la transportul public a avut drept scop reducerea subvențiilor, care altfel ar fi ajuns la aproape un miliard de lei anual. Costurile proiectelor rutiere rămân ridicate, iar lărgirea străzii Albișoara, de exemplu, a costat aproximativ 120 de milioane de lei.

Potrivit economistului, singura perioadă în care finanțarea drumurilor a fost relativ adecvată a fost în anii 2013–2014, când circa 80% din banii colectați de la șoferi au fost direcționați către infrastructura rutieră, conform legii adoptate în 2012.

În concluzie, din cei 35 de ani de independență, drumurile din Republica Moldova au beneficiat de finanțare aproape completă doar doi ani, restul perioadei fiind marcată de subfinanțare cronică și degradare continuă a infrastructurii.