Se întoarce roata? În criza datoriilor oficialii francezi au spus că Grecia nu poate rămâne în zona euro cu orice preţ, iar acum francezii sunt în criză, în timp ce grecii sunt lăudaţi pentru progrese.
Uniunea Europeană nu este pregătită să păstreze Grecia în zona euro cu orice preţ, deşi un posibil Grexit ar provoca suferinţă profundă uniunii monetare, declara în 2015, în momentul de apogeu al crizei datoriilor prin care trecea ţara, Pierre Moscovici, ministru de finanţe al Franţei la acea vreme. Moscovici a fost şi comisar european pe afaceri economice şi financiare.
Acum, Franţa este în haos politic şi a fost recent admonestată de Comisia Europeană pentru datoria prea mare. Franţa a fost mustrată de CE pentru încălcarea reglementărilor UE privitoare la buget sub conducerea preşedintelui Emmanuel Macron, înaintea alegerilor legislative anticipate marcate de promisiuni generoase de cheltuieli, scrie Le Monde, citat de Ziarul Financiar.
Procedura lansează un proces ce forţează o ţară cu un nivel ridicat al datoriei să negocieze un plan cu Bruxelles-ul pentru redresarea situaţiei. Vestea creează premisele unui potenţial conflict între Paris şi Bruxelles după alegerile din 30 iunie şi 7 iulie în care extrema dreaptă şi stângă, ce conduc în sondaje, promit să cheltuie mai mult într-o vreme în care Franţa va fi nevoită să facă economii.
Macron a aruncat Franţa în haos politic cerând organizarea de alegeri anticipate după înfrângerea suferită de partidul său în faţa extremei drepte în alegerile europarlamentare. Ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire a avertizat că Franţa ar putea fi aruncată într-o criză a datoriilor dacă programele de cheltuieli ale extremei drepte sau unei noi alianţe de stânga ar fi adoptate.
Premierul francez Gabriel Attal a avertizat la rândul său că cei care votează pentru extrema dreaptă ar putea ajunge ca britanicii care plâng din cauza Brexitului, notează The Guardian.
Partidul de extremă dreapta al Marinei Le Pen nu mai promite un Frexit de câţiva ani şi a încercat să-şi extindă baza electorală susţinând că vrea ca Franţa să rămână în UE şi să schimbe instituţia din interior. Attal, însă, a arătat că partidul urmăreşte politici care ar însemna practic că Franţa nu va mai putea rămâne în UE.
În timp ce admonestează Franţa pentru nivelul datoriei, Comisia Europeană laudă progresele Greciei în ultimul său raport. „Grecia îşi menţine capacitatea de a-şi rambursa datoria. Ţara a fost upgradată la investment grade de o a treia agenţie majoră de rating în decembrie 2023. Necesarul brut de finanţare pentru 2024 şi 2025 este redus“, se arată în raportul CE, potrivit Kathimerini.
Grecia intenţionează să ramburseze credite de bailout în valoare totală de 8 miliarde de euro înainte de termen, evidenţiind progresul înregistrat de această ţară în a se recupera după criza datoriilor, a anunţat recent premierul grec Kyriakos Mitsotakis. Este pentru a treia oară când Grecia îşi accelerează rambursarea unui pachet de credite primite în primul program de bailout din 2010.
În raportul CE se mai arată că activitatea economică a Greciei este aşteptată să accelereze uşor, creşterea continuând să depăşească potenţialul pe termen lung în 2024-2025.
Grecia îşi va înfiinţa de asemenea primul fond suveran pentru a vinde active de stat rămase nevândute în timpul crizei datoriilor. În acelaşi timp, ţara îşi va moderniza serviciile poştale şi de autobuz permiţând operatorilor de stat să angajeze forţă de muncă din sectorul privat.
