Chișinăul mănâncă mai multă pâine și mai puțină carne față de locutorii din UE

19 Dec. 2025, 17:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Dec. 2025, 17:25 // Actual //  Ursu Victor

Locuitorii municipiului Chișinău au avut în anul 2024 un profil de consum alimentar diferit față de media Uniunii Europene, cu un accent pe pâine, lactate și ouă, dar cu un consum mai redus de pește și uleiuri vegetale. Datele reies din statistica oficială privind consumul anual mediu de alimente pe persoană, comparate cu estimările pentru UE.

Potrivit datelor pentru 2024, un locuitor al Chișinăului a consumat, în medie, 86,8 kg de pâine și produse de panificație pe an, echivalentul a aproximativ 238 grame pe zi. Prin comparație, în Uniunea Europeană consumul mediu anual de pâine este estimat la 57,4 kg, adică circa 157 grame pe zi. Diferența indică o dependență mult mai mare de produsele de panificație în alimentația zilnică din Chișinău.

La capitolul carne, consumul anual în Chișinău a fost de 61,2 kg per persoană, ușor sub media UE, estimată la aproximativ 66 kg pe an. Astfel, dieta locală rămâne mai modestă în proteine animale comparativ cu standardele europene.

Consumul de lapte și produse lactate, exprimat în echivalent lapte a fost de 241,1 kg pe an în Chișinău. Deși UE raportează un consum mai redus de lapte lichid (circa 43,5 litri/an), luând în calcul toate produsele lactate, consumul total echivalent este mult mai mare, ceea ce face comparația directă mai puțin relevantă. Totuși, datele indică faptul că lactatele rămân importante în alimentație.

Diferențe se observă la uleiuri vegetale. În Chișinău, consumul mediu anual a fost de 9 litri per persoană, de peste două ori mai mare decât media UE, estimată la circa 4 kg pe an. Acest lucru sugerează un stil alimentar bazat mai frecvent pe prăjire și preparate cu conținut ridicat de grăsimi.

La ouă, Chișinăul depășește media europeană. În 2024, consumul a fost de 253 ouă pe persoană, față de 190–210 ouă anual în UE. Este unul dintre produsele unde diferența față de Europa este clar în favoarea consumului local.

În schimb, la zahăr, locuitorii Chișinăului consumă mai puțin decât media UE. În 2024, consumul anual a fost de 18 kg, apropiat de limita superioară a mediei europene, estimată la 16–17 kg, însă tendința este de scădere față de anii anteriori.

Un decalaj important apare la pește și produse din pește. În Chișinău, consumul mediu a fost de doar 16,2 kg pe an, mult sub media UE de aproximativ 22,9 kg, aflată la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Diferența reflectă atât prețurile mai ridicate ale peștelui, cât și tradițiile alimentare locale.

La cartofi, consumul în Chișinău a fost de 38 kg pe an, sub media UE, estimată la aproximativ 90 kg, dar apropiat de nivelurile din vestul Europei, unde consumul este mai redus. În schimb, consumul de legume a ajuns la 130,4 kg pe an, peste nivelul mediu european, iar cel de fructe – 82,3 kg, ușor sub media UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Apr. 2026, 11:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
11 Apr. 2026, 11:42 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Valoarea financiară netă a economiei Republicii Moldova a ajuns la -117,1 miliarde lei la 30 septembrie 2025, în creștere față de -101 miliarde lei la sfârșitul anului 2024, potrivit datelor Banca Națională a Moldovei . Evoluția indică o adâncire a dezechilibrelor, pe fondul creșterii mai rapide a pasivelor comparativ cu activele financiare.

Cel mai mare deficit este generat de companiile nefinanciare, unde valoarea financiară netă a coborât la -316,4 miliarde lei, în creștere cu peste 10%, confirmând presiunea ridicată asupra sectorului real al economiei. În același timp, sectorul public a înregistrat un deficit de -30,7 miliarde lei, însă în ușoară ameliorare față de finalul anului trecut, având cel mai important impact pozitiv asupra evoluției generale.

În contrast, gospodăriile populației rămân principalul sector excedentar, cu o valoare financiară netă de +248 miliarde lei, în creștere cu 2,5%, ceea ce indică faptul că populația continuă să fie un furnizor net de resurse pentru economie.

Datele mai arată că datoria totală a economiei a urcat la 667,5 miliarde lei, cu 5,4% mai mult față de 2024, iar raportul datorie/PIB a ajuns la 193,1%. Sectorul financiar concentrează cea mai mare parte a datoriei (43%), urmat de companii (26,4%), administrația publică (20,8%) și populație (9,8%).

În paralel, împrumuturile au crescut la 269,5 miliarde lei, reprezentând 26,7% din totalul pasivelor, iar o parte semnificativă provine din finanțare externă, în special către sectorul public.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!