Chișinăul nu are bani pentru spionii externi! Deputat PAS: E costisitor, ne bazăm pe atribuțiile SIS

La discutarea proiectului de lege cu privire la Serviciul de Informații și Securitate, deputatul PAS, Adrian Cheptonar a fost întrebat de către deputatul din BCS, Vasile Bolea dacă va fi creată o instituție de Serviciului de Informații Externe cum au majoritatea statelor.

Majoritatea statelor au această dualitate de servicii. De exemplu, unele state au destul de multe servicii militare, contrainformații, interne și externe. În unele state, chiar instituții fiscale au subdiviziuni speciale, poliția are în multe subdiviziuni. În cazul Republicii Moldova, suntem un stat mic și ținem la buget. Activitatea de informații externe este extrem de costisitoare, noi o să ne bazăm ca atribuțiile de neinformații externe să fie ale SIS. În Lituania e exact ca în Republica Moldova”, a punctat Cheptinar.

Potrivit noii legi, SIS ar putea obține dreptul de a supraveghea domiciliul unei persoane, de a-i instala în locuință aparate de supraveghere audio, video sau foto, de a-i intercepta comunicările și de a o urmări vizual, în afara unui dosar penal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#informatii #SIS #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să consume mai mult decât produce, iar acest dezechilibru structural se vede clar în datele oficiale ale Băncii Naționale a Moldovei pentru trimestrul III 2025. Deficitul contului curent a ajuns la 867,1 milioane de dolari, echivalentul a 14,3% din PIB, un nivel considerat critic pentru o economie mică și dependentă de importuri.

Chiar dacă deficitul este ușor mai mic față de aceeași perioadă din 2024, problema de fond rămâne neschimbată. Moldova importă masiv și exportă insuficient. Doar în trimestrul III, deficitul comerțului exterior cu bunuri a depășit 1,65 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au crescut mai rapid decât exporturile

Raportat la PIB, balanța comercială cu bunuri indică un dezechilibru de –22,9%, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din valoarea economiei este „înghițită” de diferența dintre ce cumpărăm din afară și ce reușim să vindem

Importurile de bunuri și servicii reprezintă 52,5% din PIB, în timp ce exporturile se opresc la doar 29,6%, o diferență care explică presiunea constantă asupra contului curent.

Situația este agravată de structura economiei. Moldova exportă preponderent produse primare și agroalimentare, cu valoare adăugată redusă, dar importă masiv energie, produse industriale, echipamente și bunuri de consum. Doar importurile de produse energetice și electricitate au depășit 423 milioane de dolari într-un singur trimestru, în pofida scăderii prețului la gaz, creșterea fiind alimentată de majorarea importurilor de energie electrică

Excedentul din servicii și banii trimiși de moldovenii din diaspora mai atenuează șocul, dar nu rezolvă problema. Remiterile și transferurile curente funcționează ca un „colac de salvare” temporar, nu ca un motor de dezvoltare. Fără ele, deficitul extern ar fi exploziv.