Cine este femeia care tocmai a devenit cea mai bogată din lume, cu avere de aproape 90 de miliarde de dolari

Moştenitoarea averii imperiului Walmart, Alice Walton, devine cea mai bogată femeie din lume cu o avere estimată la 89,1 miliarde de dolari, scrie Forbers.

Walton este pe locul 18 în topul celor mai bogaţi oameni din lume, întrucât acţiunile Walmart au crescut cu 47% în acest an.

În ciuda faptului că fraţii Walton au vândut în ultimul deceniu acţiuni în valoare de 22 miliarde de dolari şi au donat alte acţiuni în valoare de 11 miliarde de dolari, aceştia încă mai deţin 46% din compania fondată de tatăl lor, Sam Walton. Cea mai mare parte a acestor acţiuni este deţinută de Alice, Jim, şi Robson Walton.

Alice Walton a lucrat la magazinul Walmart pentru o scurtă perioadă după ce a absolvit Universitatea din Texas în anul 1971, înainte de a se implica în artă. A condus Crystal Bridges Museum of American Art în oraşul natal Bentonville.

Aceasta a ajutat mai multe organizaţii filantropice în ultimii ani, donând peste 5,7 miliarde de dolari pentru susţinerea artei şi a muzeelor. „Am fondat organizaţii dedicate artei, sănătăţii şi stării de bine. Aş vrea să mă implic mai activ în conducerea acestor entităţi”, a arătat aceasta în cadrul unui discurs din 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.