Cine este femeia care tocmai a devenit cea mai bogată din lume, cu avere de aproape 90 de miliarde de dolari

Moştenitoarea averii imperiului Walmart, Alice Walton, devine cea mai bogată femeie din lume cu o avere estimată la 89,1 miliarde de dolari, scrie Forbers.

Walton este pe locul 18 în topul celor mai bogaţi oameni din lume, întrucât acţiunile Walmart au crescut cu 47% în acest an.

În ciuda faptului că fraţii Walton au vândut în ultimul deceniu acţiuni în valoare de 22 miliarde de dolari şi au donat alte acţiuni în valoare de 11 miliarde de dolari, aceştia încă mai deţin 46% din compania fondată de tatăl lor, Sam Walton. Cea mai mare parte a acestor acţiuni este deţinută de Alice, Jim, şi Robson Walton.

Alice Walton a lucrat la magazinul Walmart pentru o scurtă perioadă după ce a absolvit Universitatea din Texas în anul 1971, înainte de a se implica în artă. A condus Crystal Bridges Museum of American Art în oraşul natal Bentonville.

Aceasta a ajutat mai multe organizaţii filantropice în ultimii ani, donând peste 5,7 miliarde de dolari pentru susţinerea artei şi a muzeelor. „Am fondat organizaţii dedicate artei, sănătăţii şi stării de bine. Aş vrea să mă implic mai activ în conducerea acestor entităţi”, a arătat aceasta în cadrul unui discurs din 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova se confruntă cu trei provocări structurale majore: o cerere de piață insuficientă, dificultăți financiare și deficit de forță de muncă calificată, arată expertul Stas Madan, de la centrul analitic Expert-Grup, într-un interviu pentru HotNews.ro.

Potrivit acestuia, noua echipă guvernamentală condusă de premierul desemnat Alexandru Munteanu va trebui să abordeze aceste probleme cu o strategie economică orientată spre productivitate, exporturi și investiții străine.

„Cea mai mare provocare rămâne deficitul de cont curent și cel comercial, care se leagă direct de cererea internă scăzută. Guvernul trebuie să stimuleze productivitatea și să substituie importurile prin produse locale competitive”, a explicat Madan.

Economistul susține că, deși în spațiul public se vorbește mult despre deficitul bugetar sau datoria publică, acestea nu reprezintă, de fapt, cele mai presante riscuri. „Problema reală este cum reușim să producem mai mult, să vindem mai mult și să reducem dependența de importuri”, a subliniat el.

În opinia lui Stas Madan, Moldova trebuie să găsească mecanisme de atragere a investițiilor străine, în pofida riscurilor de securitate generate de războiul din Ucraina. „Alexandru Munteanu are experiență în domeniul investițiilor, dar va trebui să convingă firmele că Moldova este o țară sigură și predictibilă pentru afaceri”, a spus expertul.

Totodată, procesul de integrare europeană necesită o implementare atentă a directivelor UE:

„Riscul este să transpunem directivele mecanic, fără adaptare. Asta poate afecta companiile locale. Trebuie implicat mediul de afaceri și analizate impacturile fiecărei decizii”, avertizează Madan.

În privința pieței muncii, expertul menționează un paradox: rata șomajului este scăzută (3–4%), dar rata participării economice este una dintre cele mai mici din Europa.

„Avem rezerve interne care pot fi readuse pe piața muncii. Trebuie investiții mai mari în formare profesională, recalificare și măsuri active de ocupare”, afirmă Madan.
El mai spune că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă are programe teoretic bine concepute, dar subfinanțate, iar Moldova alocă mult mai puține resurse pentru stimularea ocupării decât alte state din regiune.

Totuși, Stas Madan notează că noul guvern pornește de pe un fundal economic mai stabil: inflația, care a atins aproape 70% în ultimii patru ani, a coborât în septembrie 2025 la 6,9%, apropiindu-se de ținta Băncii Naționale.

„Presiunea prețurilor s-a diminuat, ceea ce oferă noului executiv mai mult spațiu pentru investiții și dezvoltare, nu doar pentru gestionarea crizelor”, a concluzionat expertul.