Cine este femeia care tocmai a devenit cea mai bogată din lume, cu avere de aproape 90 de miliarde de dolari

Moştenitoarea averii imperiului Walmart, Alice Walton, devine cea mai bogată femeie din lume cu o avere estimată la 89,1 miliarde de dolari, scrie Forbers.

Walton este pe locul 18 în topul celor mai bogaţi oameni din lume, întrucât acţiunile Walmart au crescut cu 47% în acest an.

În ciuda faptului că fraţii Walton au vândut în ultimul deceniu acţiuni în valoare de 22 miliarde de dolari şi au donat alte acţiuni în valoare de 11 miliarde de dolari, aceştia încă mai deţin 46% din compania fondată de tatăl lor, Sam Walton. Cea mai mare parte a acestor acţiuni este deţinută de Alice, Jim, şi Robson Walton.

Alice Walton a lucrat la magazinul Walmart pentru o scurtă perioadă după ce a absolvit Universitatea din Texas în anul 1971, înainte de a se implica în artă. A condus Crystal Bridges Museum of American Art în oraşul natal Bentonville.

Aceasta a ajutat mai multe organizaţii filantropice în ultimii ani, donând peste 5,7 miliarde de dolari pentru susţinerea artei şi a muzeelor. „Am fondat organizaţii dedicate artei, sănătăţii şi stării de bine. Aş vrea să mă implic mai activ în conducerea acestor entităţi”, a arătat aceasta în cadrul unui discurs din 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.