Cine este noul om forte din Kazahstan: Tokaiev, diplomatul care a dat ordin să se tragă în protestatari fără somație

Confruntat cu o revoltă populară, președintele Kazahstanului, Kassim-Jomart Tokaev, a răspuns într-un mod dur. El a ordonat forțelor de securitate să tragă fără somație în protestatari pe care i-a numit „terorişti”. Tokaev a sugerat, de asemenea, că „străinii” sunt în spatele tulburărilor.

Nu este surprinzător că veteranul politician și diplomat a luat o frunză din cartea conspirațională a Kremlinului. Tokaev și-a petrecut anii de formare în serviciul Ministerului de Externe sovietic. După ce a absolvit școala din Almatî – orașul care a fost scena celor mai mari tulburări din această săptămână – a studiat relațiile internaționale la un institut de stat din Moscova.

Tokaev s-a specializat în chineză. El a învățat limba și a fost repartizat la departamentul Orientul Îndepărtat al Ministerului de Externe sovietic, unde a lucrat o mare parte din anii 1980, la Ambasada Moscovei la Beijing. Când URSS s-a prăbușit, a devenit rapid un consilier al lui Nursultan Nazarbaiev, liderul noului Kazahstan independent, scrie ziare.com.

Tokaev a fost cel care a convins alte națiuni să recunoască independența Kazahstanului. China a fost deosebit de entuziasmată. Narzabaiev l-a recompensat pe Tokaev numindu-l ministru adjunct de externe, precum și interpret-consilier în delegațiile oficiale la Beijing.

Până în 1999, Tokaev fost ministru de Externe și din 2002 premier. Loial lui Nazarbaiev, el a fost responsabil cu îmbunătățirea relațiilor cu cei trei parteneri cheie ai Kazahstanului – Rusia, China și SUA. S-a întâlnit în mod regulat cu trimișii SUA și a ajutat Kazahstanul să renunțe la bombele nucleare moștenite din epoca comunistă.

Unele dintre comentariile private ale lui Tokaev par acum ironice. La un prânz din 2005, el i-a spus ambasadorului SUA că o revoluție portocalie populară, de tipul celor văzute în alte republici post-sovietice, este „improbabilă” în Kazahstan. Țara, a susținut el, s-a angajat să facă „reforme politice” și descentralizare.

A urcat în ierarhia puterii, devenind președinte al Senatului Kazahstanului. Apoi, când Nazarbaiev s-a pensionat în 2019 – cel puțin formal – Tokaev i-a succedat în funcția de președinte. După doi ani și jumătate de când a preluat funcția el se confruntă cu o criză mai gravă decât orice a văzut predecesorul său.

Decizia lui Tokaev de cere trupe ruse pentru restabilirea ordinii inversează anii în care Kazahstanul a căutat cu prudență să urmeze o politică externă independentă, triangulând între Moscova, Washington și Beijing. De acum, relațiile cu Vestul vor fi mai reci.

Legăturile de familie ale lui Tokaev sunt legate de istoria sovietică. Tatăl său, un scriitor de romane polițiste, a luptat în cel de-al doilea război mondial. Mama lui era profesoară de limbi străine. Este divorțat și are un fiu, Timur. Este mare iubitor de romane, memorii și cărți despre politică.

Potrivit biografiei sale oficiale, Tokaev are 68 de ani și a scris 10 cărți despre relațiile internaționale. De asemenea, „susține un stil de viață sănătos” și a fost șeful asociației de tenis de masă din Kazahstan.

#revoltă #Kazahstan #lider

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.