Cine este omul care are o casă cu peste 1.700 de camere, 5.000 de maşini şi plăteşte 20.000 de dolari pe o tunsoare

Sultanul din Brunei, Hassanal Bolkiah, a apărut cel mai recent în presă ca urmare a lansării controversatelor legi de pedepsire a homosexualităţii prin moarte cu pietre, pentru a alinia ţara cu legea Sharia, o interpretare strictă a islamului.

După ce a fost condamnat de celebrităţi şi guverne vestice, sultanul a promis că pedeapsa nu va fi pusă în aplicare. Brunei va păstra totuşi legea.

Potrivit Business Insider, înainte de deveni un promotor al celei mai radicale forme a islamului, sultanul în vârstă de 72 de ani era cunoscut pentru un stil de viaţă cât se poate de vestic şi plin de lux. La un moment dat era cel mai bogat om de pe planetă, cu o avere de 40 de miliarde de dolari, iar presa internaţională scria despre cursele cu Ferrari-urile lui la miezul nopţii prin capitala Bruneiului, despre faptul că a cumpărat un palat cu 1.788 de camere şi că cheltuie 20.000 de dolari pe tunsoarea sa.

Bolkiah s-a născut pe 15 iulie 1946, fiind fiul sultanului Omar Ali Saifuddien III. Acesta a avut zece copii – şase fiice şi patru fii, cu mai multe soţii, dar l-a ales pe Bolkiah pentru a-l succede la tron. A studiat la şcoala gimnazială The Victoria Institution, în Malaezia. După ce şi-a încheiat studiile, s-a căsătorit cu vara sa, Pengiran Anak Saleha, într-o căsătorie planificată de familie. Avea doar 19 ani. Cuplul are doi fii şi patru fiice; el are alţi patru copii cu alte două soţii.

A devenit sultan în 1967, după ce tatăl său a abdicat. El se afla în Anglia la momentul abdicării şi a preluat rolul de conducere la întoarcerea sa, în august 1968. În pofida rolului şi familiei sale, a devenit celebru în lume pentru modul în care îşi cheltuie averea de miliarde de dolari.

Împreună cu fratele său, Prinţul Jefri, a cheltuit enorm în cazinourile londoneze şi a cumpărat maşini de lux, iahturi şi hoteluri. Are chiar şi propria grădină zoologică, în care se află 30 de tigri bengalezi. Palatul lui costă 600 de milioane de dolari şi include un garaj cu 800 de maşini. Palatul a fost numit „cel mai mare palat rezidenţial” de Guiness World Records. Îi place şi arta şi a plătit 70 de milioane de dolari pentru un tablou în ulei – Fete tinere la pian, de pictorul francez Pierre-Auguste Renoir.

Între 1980 şi 1990, fratele său, Jefri, avea un harem de 40 de femei.În 1998, fosta Miss a Statelor Unite, Shannong Marketic, a încercat să îi dea în judecată pe Bolkiah şi pe Prinţul Jefri; ea spunea că a fost forţată să petreacă o lună în harem în condiţii inumane. Sultanul este probabil cel mai cunoscut pentru pasiunea lui pentru maşini de lux: are 500 de Rolls-Royce şi deţine, împreună cu Prinţul Jefri, peste 5.000 de maşini. Când erau mai tineri, făceau curse cu super-maşinile lor prin capitala Bruneiului în mijlocul nopţii.

#camere #lux #casa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.