Cine împarte parte-și face. Președinția, Parlamentul, Guvernul și-au majorat salariile pentru anul 2022

Proiectul bugetului pentru anul 2022 prevede venituri în sumă de 50,1 miliarde lei și cheltuieli de 65,2 miliarde de lei. Am prospectat instituțiile statului unde au fost majorate cheltuielile, care implică majorări salariale.

Astfel, pentru Parlament este prevăzut un buget de 142,3 mil. de lei cu 23,7 mil. de lei mai mare față de 2021. Președinția și-a adjudecat un buget de 19,7 mil. de lei cu 2,5 mil. de lei mai mult. La Curtea Constituțională bugetul a crescut cu 2,8 mil. de lei, la 14,8 mil. de lei. Curtea de Conturi va avea un buget de 42,2 mil. de lei cu un 1 mil. de lei mai mult comparativ cu anul 2021. La Guvern, bugetul va fi de 108,6 mil. de lei cu 7,7 mil. de lei mai mult.

Cheltuielile de personal ale Secretariatului Parlamentului au crescut cu 20%, Aparatului Președintelui cu 14,5%, Curții Constituționale cu 24,3%, Guvern – 7,7% și Curții de Conturi cu 2,4%.

La aprobarea bugetului pentru anului 2022, Guvernul anunța că a majorat ajutorul pentru perioada rece a anului cu 200 lei, de rând cu creșterea numărului de beneficiari ai acestui ajutor, compensarea parțială pentru gospodăriile casnice a costurilor facturilor la gaze naturale și energie termică. De asemenea, proiectul de lege prevede creșterea graduală a salariilor angajaților din sectorul bugetar, Astfel, valoarea de referință generală care se aplică pentru calcularea salariilor a peste 72 mii de angajați din sectorul bugetar se va majora până la 1800 lei, iar pentru 103 mii de angajați – până la 1900 lei.

#majorate #buget #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.