Cine profită în urma războiului lui Putin: Firmele unei mari puteri NATO câștigă masiv

23 Feb. 2023, 08:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Feb. 2023, 08:29 // Actual //  bani.md

Războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina acum un an de zile a bulversat piețele internaționale din diverse domenii, dar și bursele financiare.

S-au modificat rutele de transport și schimburile comerciale din întreaga lume, iar firmele energetice din Statele Unite, o mare putere din cadrul NATO, au încheiat contracte importante pe termen lung, privind livrarea de gaze în Europa.

Companiile americane de petrol și gaze fac eforturi pentru a rezolva problema pe termen scurt a unei aprovizionări dificile cu gaze a Europei, determinată de invazia Ucrainei de către Rusia, cu contracte pe termen lung cu gaz natural lichefiat (GNL), arată un nou raport publicat recent, potrivit The Guardian.

Industria americană a combustibililor fosili a încheiat 45 de contracte pe termen lung și extinderi de contracte de la începutul războiului, potrivit cercetărilor realizate de către experții de la Friends of the Earth, Public Citizen și BailoutWatch. Aceasta este o creștere majoră față de cele 14 astfel de contracte semnate în 2021.

În timp ce volatilitatea prețurilor la gaz în Europa se reduce deja, majoritatea noilor contracte nu vor livra gaz decât până în 2026 sau mai târziu, după care vor bloca achizițiile timp de 20 de ani sau mai mult.

„Terminalele GNL sunt investiții extrem de scumpe, pe mai multe decenii”, a spus Lukas Ross, coautor al raportului și manager de program pentru Friends of the Earth. „Pentru ca o bancă sau alt investitor să se simtă confortabil să scrie un cec pentru așa ceva, au nevoie de certitudinea pieței. Și modul în care această certitudine este furnizată este prin contracte pe termen lung. Dar o criză a aprovizionării pe termen scurt nu ar trebui rezolvată cu infrastructură pe termen lung.”

Și apoi mai este problema climei. Luate împreună, contractele de GNL din 2022 totalizează 58,1 milioane de tone metrice pe an de GNL în fiecare an – adică mai mult de jumătate din gazul ars pentru gătit și încălzire în casele din SUA în 2021. Aceste contracte reprezintă 351 de milioane de tone metrice de emisii de dioxid de carbon per fiecare an, echivalent cu emisiile anuale ale a 94 de centrale pe cărbune sau o treime din toate gospodăriile din SUA.

„Câte dintre aceste proiecte sunt construite – și câți ani de extracție și emisii sunt blocați – este poate cea mai urgentă problemă de politică climatică din SUA astăzi”, a spus Ross.
Guvernul SUA a accelerat procesul de autorizare pentru mai multe dintre terminalele GNL propuse, dintre care multe au fost blocate ani de zile înainte de invazia Ucrainei. Un terminal pe care Sempra Energy încearcă să-l construiască în Port Arthur, Texas, din 2019, de exemplu, a anunțat în ianuarie 2023 că și-a asigurat contracte care acoperă 80% din producția sa pentru următorii 20 de ani, netezind calea către construcție.

Companiile de petrol și gaze care încearcă de ani de zile să construiască terminale de export pe coasta Pacificului pentru a ajunge mai ușor la clienții din Asia și-au găsit o casă în Mexic. Acolo se construiesc mai multe proiecte, dintre care majoritatea vor trece în continuare prin procesele de autorizare din SUA, deoarece gazul pe care îl vor exporta va ajunge exclusiv din SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Ian. 2026, 13:23
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Ian. 2026, 13:23 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat deficiențe în administrarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, în urma auditului efectuat pentru anii 2023–2024. Potrivit raportului, în această perioadă au fost gestionate 3,36 miliarde de lei, însă mecanismele de alocare a subvențiilor au generat un dezechilibru structural major, cu impact direct asupra bugetelor viitoare.

În cei doi ani analizați, Fondul a avut alocări de 1,68 miliarde lei în 2023 și 1,69 miliarde lei în 2024, însă solicitările eligibile depuse de fermieri și agenți economici au depășit de patru ori resursele disponibile. Din această cauză, statul a acumulat angajamente neachitate în creștere rapidă: 1,29 miliarde lei la finele lui 2022, 1,33 miliarde lei la sfârșitul lui 2023 și 2,13 miliarde lei la finele lui 2024.

Situația s-a agravat și mai mult în 2025. La data de 1 noiembrie 2025, angajamentele asumate au ajuns la 3,03 miliarde lei, în timp ce alocațiile nevalorificate erau de doar 100 milioane lei, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un dezechilibru bugetar critic.

Auditul arată că problema vine din mecanismul defectuos de lansare a apelurilor pentru subvenții, care nu este limitat de resursele reale ale Fondului. Lipsesc plafoane clare, un calendar predictibil și o corelare între cererile eligibile și banii disponibili, ceea ce a permis asumarea de obligații fără acoperire financiară.

Curtea de Conturi a identificat și abateri de la cadrul normativ în activitatea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA): dosare incomplete, lipsă de trasabilitate, nerespectarea termenelor și documentarea insuficientă a recalculării subvențiilor. De asemenea, coordonarea slabă între instituții a permis cazuri de dublă finanțare, iar lipsa unui Sistem Integrat de Administrare și Control limitează monitorizarea fondurilor.

Au fost constatate și deficiențe grave în monitorizarea post achitare. Unele obiective finanțate, precum piața agroalimentară din satul Mereni, nu sunt funcționale, iar evidența contabilă aferentă acestora este necorespunzătoare. Planurile de inspecții nu sunt respectate, iar unele controale au fost efectuate chiar înainte de termen.

Un alt risc major ține de recuperarea lentă a subvențiilor utilizate neconform. Curtea de Conturi semnalează diferențe între sumele încasate de Serviciul Fiscal de Stat și cele transferate către AIPA, existența de creanțe restante și datorii contingente necontabilizate, ceea ce crește riscul de pierdere definitivă a banilor publici.

În acest context, Curtea de Conturi a aprobat raportul de audit și l-a transmis Parlamentului, Președintelui, Guvernului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor, AIPA, Serviciului Fiscal de Stat și Procuraturii Generale, ultima fiind sesizată pentru examinarea unor constatări cu potențial penal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!