Cine profită în urma războiului lui Putin: Firmele unei mari puteri NATO câștigă masiv

23 Feb. 2023, 08:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Feb. 2023, 08:29 // Actual //  bani.md

Războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina acum un an de zile a bulversat piețele internaționale din diverse domenii, dar și bursele financiare.

S-au modificat rutele de transport și schimburile comerciale din întreaga lume, iar firmele energetice din Statele Unite, o mare putere din cadrul NATO, au încheiat contracte importante pe termen lung, privind livrarea de gaze în Europa.

Companiile americane de petrol și gaze fac eforturi pentru a rezolva problema pe termen scurt a unei aprovizionări dificile cu gaze a Europei, determinată de invazia Ucrainei de către Rusia, cu contracte pe termen lung cu gaz natural lichefiat (GNL), arată un nou raport publicat recent, potrivit The Guardian.

Industria americană a combustibililor fosili a încheiat 45 de contracte pe termen lung și extinderi de contracte de la începutul războiului, potrivit cercetărilor realizate de către experții de la Friends of the Earth, Public Citizen și BailoutWatch. Aceasta este o creștere majoră față de cele 14 astfel de contracte semnate în 2021.

În timp ce volatilitatea prețurilor la gaz în Europa se reduce deja, majoritatea noilor contracte nu vor livra gaz decât până în 2026 sau mai târziu, după care vor bloca achizițiile timp de 20 de ani sau mai mult.

„Terminalele GNL sunt investiții extrem de scumpe, pe mai multe decenii”, a spus Lukas Ross, coautor al raportului și manager de program pentru Friends of the Earth. „Pentru ca o bancă sau alt investitor să se simtă confortabil să scrie un cec pentru așa ceva, au nevoie de certitudinea pieței. Și modul în care această certitudine este furnizată este prin contracte pe termen lung. Dar o criză a aprovizionării pe termen scurt nu ar trebui rezolvată cu infrastructură pe termen lung.”

Și apoi mai este problema climei. Luate împreună, contractele de GNL din 2022 totalizează 58,1 milioane de tone metrice pe an de GNL în fiecare an – adică mai mult de jumătate din gazul ars pentru gătit și încălzire în casele din SUA în 2021. Aceste contracte reprezintă 351 de milioane de tone metrice de emisii de dioxid de carbon per fiecare an, echivalent cu emisiile anuale ale a 94 de centrale pe cărbune sau o treime din toate gospodăriile din SUA.

„Câte dintre aceste proiecte sunt construite – și câți ani de extracție și emisii sunt blocați – este poate cea mai urgentă problemă de politică climatică din SUA astăzi”, a spus Ross.
Guvernul SUA a accelerat procesul de autorizare pentru mai multe dintre terminalele GNL propuse, dintre care multe au fost blocate ani de zile înainte de invazia Ucrainei. Un terminal pe care Sempra Energy încearcă să-l construiască în Port Arthur, Texas, din 2019, de exemplu, a anunțat în ianuarie 2023 că și-a asigurat contracte care acoperă 80% din producția sa pentru următorii 20 de ani, netezind calea către construcție.

Companiile de petrol și gaze care încearcă de ani de zile să construiască terminale de export pe coasta Pacificului pentru a ajunge mai ușor la clienții din Asia și-au găsit o casă în Mexic. Acolo se construiesc mai multe proiecte, dintre care majoritatea vor trece în continuare prin procesele de autorizare din SUA, deoarece gazul pe care îl vor exporta va ajunge exclusiv din SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

14 Ian. 2026, 21:25
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Ian. 2026, 21:25 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor pregătește un nou mecanism de impozitare a coletelor comandate din străinătate, care va înlocui procedurile vamale clasice cu un sistem simplificat de taxare direct la momentul plății online. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, autoritățile au renunțat la ideea introducerii unor taxe vamale clasice pentru coletele mici, pentru a evita birocrația și costurile administrative ridicate. În schimb, Moldova va aplica un model similar celui folosit în mai multe state europene, inclusiv România, bazat pe o taxă fixă per colet, adăugată la TVA.
„Nu vrem să complicăm matematica și nici să transformăm asta într-o procedură vamală. Vom avea TVA din valoare și o taxă fixă pe colet, care să acopere și cheltuielile de procesare”, a explicat Gavriliță.

Conform formulei prezentate, fiecare colet va fi impozitat cu TVA aplicat la valoarea declarată a produsului, la care se va adăuga o taxă minimă de procesare de 20 de lei per colet, echivalentul a aproximativ 3 euro, cu un prag orientativ de până la 60 de lei pentru coletele mai mari sau mai complexe.

Ministrul a subliniat că scopul reformei nu este de a descuraja comerțul online, ci de a introduce un mecanism echitabil și predictibil, care să nu creeze disconfort major pentru cetățeni, dar să asigure colectarea corectă a taxelor la buget.

Un element-cheie al reformei este digitalizarea procesului: în următoarele luni, platformele internaționale de comerț electronic vor fi integrate într-un sistem prin care taxele vor fi reținute automat la momentul plății, iar sumele vor fi transferate direct către bugetul Republicii Moldova. Astfel, cumpărătorii nu vor mai trebui să achite nimic suplimentar la livrare sau să interacționeze cu vama.

„Ideea este ca cetățeanul să plătească un preț corect încă din magazinul online, iar toate taxele să fie transferate automat la buget. După asta, coletul vine direct la ușă, fără alte griji”, a precizat Gavriliță.

Noul sistem ar urma să devină funcțional după ce un număr suficient de platforme va fi conectat la sistemul fiscal moldovenesc, termenul orientativ indicat fiind în următoarele câteva luni, dar nu mai devreme de 1 iulie.