Cine profită în urma războiului lui Putin: Firmele unei mari puteri NATO câștigă masiv

Războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina acum un an de zile a bulversat piețele internaționale din diverse domenii, dar și bursele financiare.

S-au modificat rutele de transport și schimburile comerciale din întreaga lume, iar firmele energetice din Statele Unite, o mare putere din cadrul NATO, au încheiat contracte importante pe termen lung, privind livrarea de gaze în Europa.

Companiile americane de petrol și gaze fac eforturi pentru a rezolva problema pe termen scurt a unei aprovizionări dificile cu gaze a Europei, determinată de invazia Ucrainei de către Rusia, cu contracte pe termen lung cu gaz natural lichefiat (GNL), arată un nou raport publicat recent, potrivit The Guardian.

Industria americană a combustibililor fosili a încheiat 45 de contracte pe termen lung și extinderi de contracte de la începutul războiului, potrivit cercetărilor realizate de către experții de la Friends of the Earth, Public Citizen și BailoutWatch. Aceasta este o creștere majoră față de cele 14 astfel de contracte semnate în 2021.

În timp ce volatilitatea prețurilor la gaz în Europa se reduce deja, majoritatea noilor contracte nu vor livra gaz decât până în 2026 sau mai târziu, după care vor bloca achizițiile timp de 20 de ani sau mai mult.

„Terminalele GNL sunt investiții extrem de scumpe, pe mai multe decenii”, a spus Lukas Ross, coautor al raportului și manager de program pentru Friends of the Earth. „Pentru ca o bancă sau alt investitor să se simtă confortabil să scrie un cec pentru așa ceva, au nevoie de certitudinea pieței. Și modul în care această certitudine este furnizată este prin contracte pe termen lung. Dar o criză a aprovizionării pe termen scurt nu ar trebui rezolvată cu infrastructură pe termen lung.”

Și apoi mai este problema climei. Luate împreună, contractele de GNL din 2022 totalizează 58,1 milioane de tone metrice pe an de GNL în fiecare an – adică mai mult de jumătate din gazul ars pentru gătit și încălzire în casele din SUA în 2021. Aceste contracte reprezintă 351 de milioane de tone metrice de emisii de dioxid de carbon per fiecare an, echivalent cu emisiile anuale ale a 94 de centrale pe cărbune sau o treime din toate gospodăriile din SUA.

„Câte dintre aceste proiecte sunt construite – și câți ani de extracție și emisii sunt blocați – este poate cea mai urgentă problemă de politică climatică din SUA astăzi”, a spus Ross.
Guvernul SUA a accelerat procesul de autorizare pentru mai multe dintre terminalele GNL propuse, dintre care multe au fost blocate ani de zile înainte de invazia Ucrainei. Un terminal pe care Sempra Energy încearcă să-l construiască în Port Arthur, Texas, din 2019, de exemplu, a anunțat în ianuarie 2023 că și-a asigurat contracte care acoperă 80% din producția sa pentru următorii 20 de ani, netezind calea către construcție.

Companiile de petrol și gaze care încearcă de ani de zile să construiască terminale de export pe coasta Pacificului pentru a ajunge mai ușor la clienții din Asia și-au găsit o casă în Mexic. Acolo se construiesc mai multe proiecte, dintre care majoritatea vor trece în continuare prin procesele de autorizare din SUA, deoarece gazul pe care îl vor exporta va ajunge exclusiv din SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#LNG #comert #NATO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.