CMC a aprobat! Olga Ursu este noul viceprimar al municipiului Chișinău (VIDEO)

Chișinăul s-a ales cu un nou viceprimar. Este vorba despre Olga Ursu, propusă în această funcție de edilul Capitalei, Ion Ceban, după ce Inga Ionesii a demisionat.

Pentru numirea în funcție au votat consilierii PSRM (22), Partidul „ȘOR”(2), PCRM, PD și consilierul neafiliat Veaceslav Nedelea. Consilierii PAS, Platformei „DA”, PUN și consilierul neafiliat Victor Bunescu s-au abținut de la vot, pe când consilierii PL au votat împotrivă, scrie Realitatea.md.

Până acum, aceasta era responsabilă de domeniul finanțe și economie în cadrul Primăriei Chișinău.

Anterior, Olga Rusu a mai deținut funcția de șefă a Direcţiei generale finanţe din cadrul Primăriei municipiului Chişinău. Aceasta și-a dat demisia la data de 9 iulie, 2019, împreună cu şeful Direcţiei transport public şi căi de comunicaţie, Octavian Lungu.

Olga Rusu a devenit şefa Direcţiei generale finanţe pe 4 aprilie 2018.

Totodată, anterior, noul viceprimar al Capitalei a deţinut funcţia de consilieră a fostei primare interimare a Chişinăului, Silvia Radu. Ursu a mai activat şi într-o companie privată cu capital străin.

#Olga Ursu #Viceprimar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei (BNM) anunță o creștere a lichidității excesive în sistemul bancar în trimestrul I 2025, care a ajuns la un nivel record de 10,6 miliarde de lei, în creștere cu 2,24 miliarde de lei față de trimestrul anterior. Fenomenul vine în pofida majorării recente a ratei de bază la 6,5% și a unui cadru monetar considerat restrictiv.

Această acumulare de lichiditate semnalează o absorbție insuficientă a banilor în circulație și poate amplifica riscurile inflaționiste, într-un context economic fragil.

Agregatul monetar M3 a înregistrat un ritm anual de creștere de 12,9%, susținut în principal de majorarea soldului depozitelor în moneda națională, în ciuda încercărilor BNM de a restrânge condițiile monetare.

Această dinamică sugerează o presiune persistentă în sistem, cu băncile deținând volume mari de bani neutilizați în raport cu cererea de credit și activitatea economică reală.

Pentru a ține sub control inflația și a tempera excesul de lichiditate, Comitetul executiv al BNM a decis:

În ianuarie și februarie 2025, majorarea cumulativă cu 2,9 puncte procentuale a ratei de bază, până la 6,50%. În martie și mai 2025, menținerea ratei de bază și a celorlalte instrumente de politică monetară: credite overnight (8,50%), depozite overnight (4,50%), operațiuni repo (6,75%).

Normele rezervelor obligatorii au rămas neschimbate: 22% pentru mijloacele în lei și valută neconvertibilă și 31% pentru valută liber convertibilă.

BNM susține că urmare a măsurile luate dobânzile au urcat ușor. Dobânzile la creditele noi în lei au crescut la 8,47%, iar la depozite noi la 4,14%. În schimb, dobânzile la creditele existente s-au redus ușor, la 8,52%, iar cele la depozitele existente au urcat la 3,44%.

BNM subliniază că nivelul ridicat al lichidității excesive reprezintă un risc în contextul unei inflații aflate în curs de temperare, dar încă vulnerabilă la șocuri externe. Deciziile de menținere a parametrilor actuali ai politicii monetare reflectă nevoia de continuare a transmisiei măsurilor restrictive și de consolidare a controlului asupra cererii agregate.