CNA constată interese ascunse la majorarea ratei de bază: Persoane de la BNM, interesate în obținerea veniturilor

În raportul său anual CNA constată interese ascunse la BNM la majorarea ratei de bază. Mai multe persoane de la Banca Națională a Moldovei au interese directe în mai multe bănci sistemice și înregistrează venituri din conturile de depozit.

Analiza măsurilor de politică monetară prin prisma intereselor reprezentanților organelor de conducere a Băncii Naționale a Moldovei a scos în evidență că măsurile recente de majorare a ratei de bază s-au efectuat în condițiile în care 8 din 9 persoane responsabile de conducerea și organizarea Băncii Naționale a Moldovei au conexiuni directe şi indirecte cu instituțiile financiare din RM (MAIB, OTP Bank, Victoria Bank) şi străinătate, manifestate prin deținerea diferitor calități (interese personale), înregistrarea veniturilor salariale, înregistrarea veniturilor din deținerea conturilor de depozit, deținerea mijloacelor financiare pe alte diferite conturi, precum şi deținerea cotelor părţi din acțiunile acestora.

Anul trecut, pe fundalul inflației galopante care a ajuns la 34% anul trecut, BNM a majorat rata de bază până 21,5%, ceea ce a dus la scumpirea creditelor. Ulterior, banca centrală la sfârșitul anului trecut a început să relaxeze rata de politică. În ultima ședință Consiliului de Administrare al băncii, rata a fost redus cu 3 puncte procentuale, la 17%.

Guvernatorul Octavian Armașu spunea că relaxarea politicii monetare s-a făcut pentru susținerea echilibrării economiei și a cererii agregate și accelerarea consumului activând canalele de transmise inclusiv cel de creditare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#profituri #Rata de bază #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.