Coca-Cola amenință cu procese o firmă cu 20 de angajați din Columbia care produce berea Coca Pola

Coca-Cola a amenințat că va iniția acțiuni în justiție împotriva unei mici afaceri columbiene care produce berea Coca Pola.
Administratorilor afacerii din Columbia li s-a transmis deja o notificare prin care li se cere să schimbe imediat numele băuturii pe care o produc.

Fabrica Coca Nasa din Columbia are doar 20 de angajați și mai produce alimente, leacuri tradiționale, băuturi și alte articole din frunze de coca, potrivit Le Figaro.
Numele băuturii provine de la cuvântul „pola”, care înseamnă bere în Columbia, iar „coca” este prescurtarea numelui pe care îl are planta folosită ca materie primă și care este, de asemenea, folosită și pentru producerea cocainei.

Coca-Cola a cerut companiei printr-o scrisoare să „renunțe definitiv de la utilizarea numelui Coca Pola sau a oricărui termen similar care ar putea fi confundat cu mărcile comerciale” deținute de multinațională și a dat un termen de 10 zile pentru un răspuns.

Un reprezentant legal al fabricii columbiene Coca Nasa a declarat că nu este prima dată când Coca-Cola amenință cu acțiuni în justiție.

„Vom rezista”, a spus acesta.
Cu o producție de 7.000 de beri pe lună, Coca Pola există de patru ani și are în jur de douăzeci de angajați.

Multinaționala a adresat scrisoarea către Tierra de Indio, un distribuitor al băuturii, și i-a oferit zece zile lucrătoare pentru a răspunde cererii.
Ads

„Probabil vor acţiona în justiţie marţi sau miercuri, adică când expiră perioada de avertizare, conform propriei promisiuni, dacă nu încetăm să mai folosim termenul Coca Pola”, a explicat el, David Curtidor. „Și cum nu ne vom opri din folosirea lui, vom aștepta procesul și vom răspunde (…) Poate sună puțin nepoliticos, dar nu ne este frică de ei”, a avertizat reprezentantul afacerii indigene.

#băutură #proces #coca cola

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.