Codașii Europei: Cătă energie electrică își pot permite moldovenii din salariu mediu

Agenția RiaRating a elaborat un clasament al statelor privind numărul de kilowați pe care îl pot achiziționa, din salariul mediu, locuitorii statelor europene.

În fruntea clasamentului s-a poziționat Islanda, locuitorii căreia își pot permite 27 mii kw din salariul mediu. Tarifele la curentul electric nu sunt foarte mari, iar salariile sunt printre cele mai mari din Europa.

În clasamentul celor 40 de state ultimul loc este ocupat de Republica Moldova. Locuitorii pot achiziționa doar 3,6 mii kw din salariul mediu, de opt ori mai puțin față de Islanda. Tarifele la energia electrică nu sunt printre cele mai mari, dar nivelul salariului este foarte mic.

Republica Moldova este urmată de România, locuitorii căreia își pot permite 4,8 mii kw din salariul mediu. Tariful la energia electrică este echivalentul a 3 lei/kw oră.

Cel mai mic cost al energiei electrice sunt în Kazahstan – echivalentul a 0,55 lei/kw, iar locuitorii își pot permite 13,9 mii kw. Locul trei după prețul curentului electric este Ucraina – 1,08lei/kw oră, iar populația își poate permite 6,6 mii kw din salariul mediu.

Cel mai mare tarif al energiei electrice este în Germania – echivalentul a 6,48 lei/kw oră. În primele cinci state cu cel mai mare cost al energiei electrice sunt, Danemarca, Belgia, Irlanda și Spania.

#salariul mediu #tarif #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pragul alegerilor parlamentare din 2025, spațiul informațional al Republicii Moldova devine tot mai tensionat, iar influența rețelelor sociale crește semnificativ. Declarația a fost făcut de Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, într-un interviu pentru grupul de presă REALITATEA.

[bzplayer mp4=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” youtube=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” muted=”false” thumbnails=”true”]

Potrivit expertului, manipularea opiniei publice prin intermediul Telegram, TikTok și al influencerilor devine tot mai vizibilă, iar provocarea majoră pentru societate este lipsa de gândire critică și de educație media.

„Ca de obicei, înainte de alegeri, situația din spațiul informațional devine mai tensionată, pentru că există încercări ale unor forțe politice de a influența piața media”, afirmă Macovei.

Acesta subliniază că în prezent manipularea are loc mai mult prin rețele sociale și platforme online decât prin canalele media tradiționale.

„Consiliul Audiovizualului își face bine treaba, dar internetul și rețelele sociale nu sunt reglementate, iar orice tentativă de reglementare întâmpină o opoziție puternică”, adaugă el.

Macovei atrage atenția asupra rolului sporit al platformelor Telegram și TikTok. În ceea ce privește mesajele de propagandă, expertul menționează narațiunile repetate privind „militarizarea țării” și presupusa intenție de implicare a Moldovei în războiul din Ucraina împotriva Rusiei.

De asemenea, persistă miturile vechi despre „străinii care ar cumpăra terenurile moldovenești”, vehiculate la fiecare campanie electorală din ultimii ani.

Macovei afirmă că aproximativ 85% din campaniile de dezinformare sunt coordonate:

„Un narativ apare inițial pe un site anonim, este preluat de mass-media tradițională și amplificat de influenceri, ajungând astfel la sute de mii sau chiar milioane de oameni.”

Potrivit directorului API, cea mai mare problemă rămâne respingerea informațiilor verificate de către cetățeni: