Colacul de salvare. În ce ţără „fug” moldovenii pentru a scăpa de sărăcie

În ultima perioadă tot mai mulți moldovenii solicită azil în capitala Germaniei, Berlin. Doar în luna septembrie 2021 au fost înregistrate peste 900 de cereri.

„În ultimele 12 luni, 4616 cetățeni moldoveni au solicitat azil. Unii o fac pentru a doua sau a treia oară în câțiva ani. O parte dintre solicitanții de azil sunt redirecționați către alte state federale (de exemplu, Bavaria). Noi cunoaștem de la traducători sau de la reprezentații altor servicii sociale că situația economică precară de acasă și problemele din sistemul de sănătate sunt folosite ca o oportunitate de a veni în Europa de Vest. Din câte cunoaștem, Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați, care este responsabil de aceste probleme, procesează cererile rapid, în decurs de câteva săptămâni. Cu toate acestea, solicitanții au în continuare posibilitatea de a se opune deciziei sau de a prezenta motive întemeiate, care ar permite o ședere mai lungă în Germania. Șederea în unitatea de cazare din Berlin nu durează mai mult de trei luni. Noi nu avem informații dacă cel puțin o cerere de azil din partea cetățenilor Republicii Moldova a fost acceptată”, a declarat Sascha Langenbach, purtătorul de cuvânt al Oficiului de Stat pentru Afacerile Refugiaților din Berlin, citat de Deutsche Welle.

Cererile moldovenilor de azil sunt examinate conform legislației germane, dar majoritatea acestora sunt respinse pentru că Republica Moldova nu este o țară inclusă în lista statelor cu un risc sporit de instabilitate sau afectată de război. Astfel, se pare că unicul motiv sunt beneficiile pe care le au moldovenii în timp ce așteaptă răspunsul la cerere, dar și interesele unor grupuri care duc moldovenii la muncă în Germania.

„Migranții primesc beneficii în temeiul Legii privind prestațiile pentru solicitanții de azil. Aceasta înseamnă că inițial li se oferă cazare timp de patru săptămâni, unde li se asigură hrana de trei ori pe zi. Există și bani de buzunar: 146 de euro pe lună pentru adulți și între 104 și 130 de euro pentru copii, în funcție de vârstă. Pentru persoanele care trebuie să-și găsească cazare, suma este mai mare – cca. 350 euro. Există, de asemenea, dreptul la îngrijire medicală de bază”, susține Sascha Langenbach.

Chiar dacă statisticile arată o îmbunătățire a economiei, Republica Moldova rămâne un stat măcinat de sărăcie, corupție, veniturile mici ale populației și injustiție.

Potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

#sărăcie. migrație #azil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.