Colaps la privatizare! Încasările statului s-au redus cu 29,5%

Agenția Proprietății Publice (APP) a raportat o scădere semnificativă a veniturilor din privatizarea și deetatizarea proprietății de stat în prima jumătate a anului 2023. Conform raportului informativ al APP, veniturile au însumat 110,09 milioane de lei, înregistrând o descreștere de 29,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, când au atins 156,07 milioane de lei.

Cea mai mare parte a veniturilor (77%) a provenit din reținerile din profitul net al întreprinderilor de stat și din dividendele obținute din societățile pe acțiuni în care statul are cote de participare, totalizând 84,5 milioane de lei. De asemenea, bugetul de stat a beneficiat de mijloace sub forma redevențelor din concesionarea bunurilor și terenurilor, în sumă de 13,5 milioane de lei, din care 7,3 milioane de lei provin din contractul de concesiune a activelor gestionate de Întreprinderea de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău” și terenurile adiacente, iar 6,05 milioane de lei reprezintă compensația către buget conform contractului de parteneriat public-privat pentru modernizarea și eficientizarea activității Întreprinderii de Stat „Autogările și Stațiile Auto”.

De asemenea, 9,57 milioane de lei au fost transferați la bugetul de stat din închirierea terenurilor agricole, iar 2,6 milioane de lei din închirierea terenurilor neagricole. APP a menționat că a monitorizat 44 de contracte de parteneriat public-privat și concesiuni înregistrate în Registrul de Stat al Proprietății Publice, precum și 2 contracte de vânzare-cumpărare pentru proprietatea publică a statului privatizată prin licitații comerciale. De asemenea, au fost aprobate studiile de fezabilitate pentru 4 noi proiecte de parteneriat public-privat promovate de autoritățile administrației publice centrale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#APP #privatizare #incasari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația exportatorilor de cereale „Agrocereale” solicită conducerii întreprinderii Căile Ferate ale Moldovei (CFM) un răspuns oficial la demersul expediat pe 5 septembrie 2025 privind modificarea politicii tarifare pentru transportul feroviar de mărfuri, intrată în vigoare la 1 octombrie 2025. Într-o scrisoare adresată directorului întreprinderii, Serghei Cotelinic, organizația atrage atenția că noile tarife riscă să afecteze competitivitatea sectorului agricol și să reducă volumul mărfurilor transportate pe calea ferată.

„Agrocereale” subliniază că este necesar un dialog deschis, întrucât tarifele feroviare influențează direct costurile exportatorilor și stabilitatea întregii logistici de export a Republicii Moldova. În acest context, asociația solicită CFM să ofere informații oficiale privind volumele de transport feroviar pentru perioada septembrie–noiembrie a sezonului 2025/2026, precum și date despre solicitările și volumele confirmate pentru luna decembrie. Aceste informații, deși sunt publice, ar permite pieței să evalueze corect gradul de încărcare a infrastructurii feroviare.

Scrisoarea subliniază faptul că Republica Moldova produce anual circa 4 milioane de tone de cereale și oleaginoase, dintre care aproximativ 3,2 milioane de tone sunt exportate. În prezent, doar 14% din acest volum — aproximativ 450.000 de tone — este transportat pe calea ferată, în timp ce 40% ajunge la export prin transport rutier. „Toate volumele care nu merg pe calea ferată sunt captate de transportul auto, principalul concurent al CFM. Aceste fluxuri în creștere reprezintă un potențial de piață nerealizat pentru calea ferată”, avertizează asociația.

„Agrocereale” susține că accentul strategic al CFM nu ar trebui plasat exclusiv pe acoperirea costurilor prin majorări tarifare, ci pe atragerea activă a unor volume mai mari. Asociația amintește că, deși transportul feroviar de mărfuri este realizat uneori la limita sau sub costurile reale, creșterea volumelor ar reduce costul unitar și ar îmbunătăți rezultatele financiare. În acest sens, organizația propune elaborarea unei strategii de stimulare a cererii, astfel încât fermierii și traderii să aibă predictibilitate și motive economice reale pentru a reveni la transportul pe calea ferată.

Asociația consideră necesară implicarea unor economiști și specialiști în calculul tarifelor pentru a elabora prețuri competitive, adaptate pieței. Organizația se declară gata să ofere suport consultativ și să participe la analiza economică.

Deși „Agrocereale” recunoaște că majorarea tarifelor cu 7% față de 2023 este explicată prin inflație, creșterea costurilor cu combustibilul, personalul și infrastructura, aceasta consideră că noile tarife sunt insuficient de atractive și pot provoca un efect invers: migrarea suplimentară a fluxurilor către transportul rutier.

Asociația solicită, totodată, clarificări privind includerea amortizării parcului rulant în structura actuală a tarifului, având în vedere starea critică a materialului rulant al CFM.

În final, „Agrocereale” avertizează că, de-a lungul anilor, sectorul agricol a părăsit în repetate rânduri transportul feroviar din cauza condițiilor nefavorabile, revenind abia după ajustări de tarif și politică operațională. „Nu ne dorim repetarea acestui ciclu. Doar prin dialog și decizii comune putem asigura stabilitatea și creșterea fluxurilor”, se arată în adresare.

Anterior, CFM, într-un comunicat de presă, susținea că tarifele pentru transportul cerealelor rămân printre cele mai avantajoase din sistemul feroviar, fiind semnificativ mai mici decât cele aplicate altor tipuri de mărfuri. Potrivit instituției, aceste prețuri preferențiale sunt susținute din resurse interne, printr-un regim strict de economisire a combustibilului, energiei și cheltuielilor de întreținere, precum și prin optimizarea personalului.

CFM precizează că tarifele pentru cereale au fost stabilite la 1 ianuarie 2023 și au rămas neschimbate timp de trei ani. Începând cu 1 octombrie 2025, prețul a fost majorat cu doar 7%, chiar dacă, economic, ajustarea justificată ar fi fost de până la 15%. Transportul cerealelor beneficiază în continuare de reduceri de până la 42% față de tariful de bază, iar lista rutelor eligibile a fost extinsă pentru a facilita exportul fermierilor.