Colaps la privatizare! Încasările statului s-au redus cu 29,5%

Agenția Proprietății Publice (APP) a raportat o scădere semnificativă a veniturilor din privatizarea și deetatizarea proprietății de stat în prima jumătate a anului 2023. Conform raportului informativ al APP, veniturile au însumat 110,09 milioane de lei, înregistrând o descreștere de 29,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, când au atins 156,07 milioane de lei.

Cea mai mare parte a veniturilor (77%) a provenit din reținerile din profitul net al întreprinderilor de stat și din dividendele obținute din societățile pe acțiuni în care statul are cote de participare, totalizând 84,5 milioane de lei. De asemenea, bugetul de stat a beneficiat de mijloace sub forma redevențelor din concesionarea bunurilor și terenurilor, în sumă de 13,5 milioane de lei, din care 7,3 milioane de lei provin din contractul de concesiune a activelor gestionate de Întreprinderea de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău” și terenurile adiacente, iar 6,05 milioane de lei reprezintă compensația către buget conform contractului de parteneriat public-privat pentru modernizarea și eficientizarea activității Întreprinderii de Stat „Autogările și Stațiile Auto”.

De asemenea, 9,57 milioane de lei au fost transferați la bugetul de stat din închirierea terenurilor agricole, iar 2,6 milioane de lei din închirierea terenurilor neagricole. APP a menționat că a monitorizat 44 de contracte de parteneriat public-privat și concesiuni înregistrate în Registrul de Stat al Proprietății Publice, precum și 2 contracte de vânzare-cumpărare pentru proprietatea publică a statului privatizată prin licitații comerciale. De asemenea, au fost aprobate studiile de fezabilitate pentru 4 noi proiecte de parteneriat public-privat promovate de autoritățile administrației publice centrale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#APP #privatizare #incasari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va beneficia de 8 milioane de euro pentru proiecte umanitare în anul 2026, în cadrul bugetului inițial de 1,9 miliarde de euro aprobat de Comisia Europeană pentru ajutor umanitar la nivel global. Fondurile sunt alocate într-un context dificil, în care 239 de milioane de persoane din întreaga lume au nevoie de asistență, iar mai mulți donatori internaționali își reduc finanțările.

Banii provin din bugetul Uniunii Europene, finanțat de statele membre, iar nivelul alocărilor este similar celui din anul precedent. Potrivit Comisiei Europene, resursele vor fi direcționate către asigurarea accesului la alimente, adăposturi de urgență, servicii medicale esențiale, protecția persoanelor vulnerabile și susținerea educației copiilor din zonele afectate de crize.

În Europa, cea mai mare parte a fondurilor va merge către Ucraina, care va primi 145 de milioane de euro, pe fondul continuării războiului declanșat de Rusia. Republica Moldova va primi sprijin financiare umanitar separat.

La nivel global, cea mai mare alocare, de 557 de milioane de euro, este destinată Africii de Vest și Centrale, în timp ce 448 de milioane de euro vor merge către Orientul Mijlociu, în special către Fâșia Gaza, dar și Irak, Yemen, Siria și Liban. Alte 126 de milioane de euro sunt alocate Afganistanului, Pakistanului și Iranului, iar 95 de milioane de euro vor sprijini statele din America Centrală, America de Sud și Caraibe, afectate de conflicte armate, violențe și crize de mediu.

Uniunea Europeană va direcționa, de asemenea, 73 de milioane de euro către Asia de Sud-Est și regiunea Pacificului, în special pentru criza din Myanmar și impactul acesteia asupra Bangladeshului, precum și 14,6 milioane de euro către Africa de Nord. În plus, peste 415 milioane de euro sunt rezervate pentru intervenții rapide în caz de urgențe neprevăzute și pentru menținerea lanțurilor strategice de aprovizionare.