Colaps la privatizare! Încasările statului s-au redus cu 29,5%

Agenția Proprietății Publice (APP) a raportat o scădere semnificativă a veniturilor din privatizarea și deetatizarea proprietății de stat în prima jumătate a anului 2023. Conform raportului informativ al APP, veniturile au însumat 110,09 milioane de lei, înregistrând o descreștere de 29,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, când au atins 156,07 milioane de lei.

Cea mai mare parte a veniturilor (77%) a provenit din reținerile din profitul net al întreprinderilor de stat și din dividendele obținute din societățile pe acțiuni în care statul are cote de participare, totalizând 84,5 milioane de lei. De asemenea, bugetul de stat a beneficiat de mijloace sub forma redevențelor din concesionarea bunurilor și terenurilor, în sumă de 13,5 milioane de lei, din care 7,3 milioane de lei provin din contractul de concesiune a activelor gestionate de Întreprinderea de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău” și terenurile adiacente, iar 6,05 milioane de lei reprezintă compensația către buget conform contractului de parteneriat public-privat pentru modernizarea și eficientizarea activității Întreprinderii de Stat „Autogările și Stațiile Auto”.

De asemenea, 9,57 milioane de lei au fost transferați la bugetul de stat din închirierea terenurilor agricole, iar 2,6 milioane de lei din închirierea terenurilor neagricole. APP a menționat că a monitorizat 44 de contracte de parteneriat public-privat și concesiuni înregistrate în Registrul de Stat al Proprietății Publice, precum și 2 contracte de vânzare-cumpărare pentru proprietatea publică a statului privatizată prin licitații comerciale. De asemenea, au fost aprobate studiile de fezabilitate pentru 4 noi proiecte de parteneriat public-privat promovate de autoritățile administrației publice centrale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#APP #privatizare #incasari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.