Colaps la privatizare! Încasările statului s-au redus cu 29,5%

Agenția Proprietății Publice (APP) a raportat o scădere semnificativă a veniturilor din privatizarea și deetatizarea proprietății de stat în prima jumătate a anului 2023. Conform raportului informativ al APP, veniturile au însumat 110,09 milioane de lei, înregistrând o descreștere de 29,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, când au atins 156,07 milioane de lei.

Cea mai mare parte a veniturilor (77%) a provenit din reținerile din profitul net al întreprinderilor de stat și din dividendele obținute din societățile pe acțiuni în care statul are cote de participare, totalizând 84,5 milioane de lei. De asemenea, bugetul de stat a beneficiat de mijloace sub forma redevențelor din concesionarea bunurilor și terenurilor, în sumă de 13,5 milioane de lei, din care 7,3 milioane de lei provin din contractul de concesiune a activelor gestionate de Întreprinderea de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău” și terenurile adiacente, iar 6,05 milioane de lei reprezintă compensația către buget conform contractului de parteneriat public-privat pentru modernizarea și eficientizarea activității Întreprinderii de Stat „Autogările și Stațiile Auto”.

De asemenea, 9,57 milioane de lei au fost transferați la bugetul de stat din închirierea terenurilor agricole, iar 2,6 milioane de lei din închirierea terenurilor neagricole. APP a menționat că a monitorizat 44 de contracte de parteneriat public-privat și concesiuni înregistrate în Registrul de Stat al Proprietății Publice, precum și 2 contracte de vânzare-cumpărare pentru proprietatea publică a statului privatizată prin licitații comerciale. De asemenea, au fost aprobate studiile de fezabilitate pentru 4 noi proiecte de parteneriat public-privat promovate de autoritățile administrației publice centrale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#APP #privatizare #incasari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.