Colaps la privatizare! Încasările statului s-au redus cu 29,5%

Agenția Proprietății Publice (APP) a raportat o scădere semnificativă a veniturilor din privatizarea și deetatizarea proprietății de stat în prima jumătate a anului 2023. Conform raportului informativ al APP, veniturile au însumat 110,09 milioane de lei, înregistrând o descreștere de 29,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, când au atins 156,07 milioane de lei.

Cea mai mare parte a veniturilor (77%) a provenit din reținerile din profitul net al întreprinderilor de stat și din dividendele obținute din societățile pe acțiuni în care statul are cote de participare, totalizând 84,5 milioane de lei. De asemenea, bugetul de stat a beneficiat de mijloace sub forma redevențelor din concesionarea bunurilor și terenurilor, în sumă de 13,5 milioane de lei, din care 7,3 milioane de lei provin din contractul de concesiune a activelor gestionate de Întreprinderea de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău” și terenurile adiacente, iar 6,05 milioane de lei reprezintă compensația către buget conform contractului de parteneriat public-privat pentru modernizarea și eficientizarea activității Întreprinderii de Stat „Autogările și Stațiile Auto”.

De asemenea, 9,57 milioane de lei au fost transferați la bugetul de stat din închirierea terenurilor agricole, iar 2,6 milioane de lei din închirierea terenurilor neagricole. APP a menționat că a monitorizat 44 de contracte de parteneriat public-privat și concesiuni înregistrate în Registrul de Stat al Proprietății Publice, precum și 2 contracte de vânzare-cumpărare pentru proprietatea publică a statului privatizată prin licitații comerciale. De asemenea, au fost aprobate studiile de fezabilitate pentru 4 noi proiecte de parteneriat public-privat promovate de autoritățile administrației publice centrale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#APP #privatizare #incasari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.