Colapsul comercial al Moldovei: Eșecul dezastruos de a deveni punct de tranzit pentru mărfurile ucrainene

Exporturile Moldovei au scăzut pentru al 5-lea trimestru consecutiv, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 3 ani în Trimestrul II, cu 859 milioane USD, o scădere de 30% comparativ cu maximul istoric din aceeași perioadă din 2022, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

În valoare anuală, exporturile au ajuns la 3,78 miliarde USD, în scădere cu 558 milioane USD față de începutul anului 2023.

Una dintre principalele cauze ale declinului este eșecul Moldovei de a deveni un centru de tranzit pentru mărfurile ucrainene. Deși în 2022 Moldova a beneficiat de creșterea semnificativă a fluxurilor comerciale cu Ucraina, țara a ratat acum această oportunitate crucială. Mărfurile ucrainene evită din ce în ce mai mult Moldova, și această schimbare a avut un impact semnificativ asupra exporturilor moldovenești.

Scăderea este cauzată de trei factori principali:

Lipsa rolului de centru de tranzit pentru Ucraina: Moldova a ratat oportunitatea de a deveni un punct de tranzit important pentru mărfurile ucrainene, care acum ocolesc țara.
Reducerea exporturilor de produse agricole: Scăderea recoltei din 2022 a afectat negativ exporturile agricole.
Economia slabă: Starea precară a industriei și dezvoltarea modestă a agriculturii afectează exporturile, reflectând criza economică în continuare.

Alți factori includ scăderea exporturilor de produse agricole și starea economică slabă. Ioniță subliniază că scăderea exporturilor reflectă problemele economice continue ale țării, oferind o imagine clară a crizei în care se află economia moldovenească.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.