Colbasna, butoiul fără pulbere! O parte din armament vândut la „poartă”, cu implicarea unora de la Chișinău și Kiev

Într-o postare pe Facebook fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza se întreabă vor apărea în spațiul public discuțiile despre depozitul de muniții și armament de la Colbasna, Transnistria, vor ieși în spațiul public? Au ieșit! Isterie totală din toate părțile. Mânată de mari maeștri ai fake-urilor.

„În realitate, în spațiul (ne)public această temă a fost analizată imediat după declanșarea războiului. Concluzia? Depozitul și ceea ce a mai rămas acolo trebuie să fie bine păzite și să rămână pe loc. De ce? 1. Asta e poziția fermă a conducerii Republicii Moldova. Poziție susținută de partenerii Moldovei și cunoscută de ucraineni. 2. Ucrainenii, după evaluări serioase, au ajuns la concluzia că nu merită, politic și militar”, susține fostul premier.

Ce este, de fapt, depozitul de la Cobasna?

Creat în anul 1949 (după alte date încă în 1940), depozitul este situat la marginea satului Cobasna, raionul Râbnița, și se întinde pe o suprafață de circa 150 ha, la un kilometru distanță de granița cu Ucraina. Construcțiile sunt destul de sumare, depozite construite din beton și cărămidă acoperite cu ardezie (șifer). Dar și multe locațiuni doar cu un acoperiș din ardezie. Anume în aceste locațiuni improvizate au fost stocate în grabă munițiile și echipamentele militare după retragerea armatei sovietice la sfârșitul anilor 80 din RDG, Ungaria și Cehoslovacia. În total, aproximativ 42 mii de tone. Mine (unele produse în anii 30!), obuze, rachete, echipamente militare, inclusiv, arme automate, aruncătoare de grenade, rachete…

„În anii 2001-2003, o parte din acestea, aproximativ 21 mii de tone, au fost evacuate în Federația Rusă. Între timp, ce a fost mai vandabil – pistoale automat Kalașnikov, lansatoare de grenade „Muha”, rachete aer-sol, cartușe, mine antipersonal – au fost comercializate la „poartă”, inclusiv cu implicarea unora de la Chișinău și Kiev. Anume din această cauză nimeni nu vrea să spună ce a mai rămas, într-adevăr, pe loc”, mai spune omul de afaceri.

Referindu-se la ce ar armament ar mai putea fi utilizat, Sturza susține că: „din ceea ce a mai rămas, teoretic ar mai fi putut fi utilizate doar vreo 10%, în special, obuze de tipul D-30. Și asta cu condiția verificării și „modernizării” pe loc. Lucru care necesită mult timp și este foarte scump. Această analiză a fost făcută acum un an de cei „interesați” și s-a ajuns la concluzia că nu merită nici militar și nici politic. Oricum, cei „interesați” primesc totul în condiții mult mai bune din Occident”.

Sturza exclude o potențială explozie în regiune. „Asta cu craterul de 150 de metri în caz de deflagrație, cutremur de 7 “baluri”, 10 kilotone, Hiroshima… O spun specialiștii (nu cei de la AȘM!), nu eu, este foarte puțin probabil, doar dacă cineva ar organiza o deflagrație concomitentă a tot ceea ce este acolo. Lucru foarte puțin probabil”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#colbasna #depozit #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile BASS în 2024 au constituit 42,8 miliarde lei (99,5%), iar cheltuielile – 42,7 miliarde lei (99,3%), rezultând un excedent de 123,5 milioane lei. Totuși, auditul a semnalat erori în completarea conturilor individuale ale contribuabililor, care au influențat direct diminuarea sau majorarea pensiilor în cel puțin 19 cazuri, cu sume variind de la câțiva lei până la 25.800 lei lunar per beneficiar. Impactul financiar total estimat: 1,4 milioane lei, potrivit auditului asupra executării Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și a Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM) pentru anul 2024

Totodată, lipsa transmiterii la timp a informațiilor despre decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de 6,83 milioane lei, din care doar 6,39 milioane lei au fost recuperate.

Inspectoratul Social de Stat a identificat, în același an, plăți necuvenite de 18,7 milioane lei sub formă de ajutoare și compensații sociale, în creștere cu 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului.

Bugetul FAOAM a înregistrat venituri de 15,93 miliarde lei și cheltuieli de 15,85 miliarde lei, executate în mare parte prin contractarea serviciilor medicale.

Contribuțiile din partea angajaților au totalizat 8,39 miliarde lei (53%), însă numărul contribuabililor a fost în scădere (740 mii persoane). Pentru persoanele neangajate, Guvernul a alocat 6,85 miliarde lei, cu o primă de asigurare similară anului anterior – 4.460 lei. Cu toate acestea, peste 142.000 de persoane nu și-au achitat prima cu facilități, ceea ce a dus la venituri ratate de circa 159 milioane lei.

O problemă majoră identificată este contractarea serviciilor medicale de către 35 de instituții fără certificate de acreditare valabile și alte 41 cu certificate expirate, în condițiile în care procesul de reacreditare a fost întârziat între 51 și 413 zile, pe fondul reformei sistemului de evaluare în sănătate.

CCRM a remarcat că sistemul de asistență medicală primară a fost plătit pentru 3,3 milioane de persoane înregistrate, în timp ce Biroul Național de Statistică indică o populație totală de doar 2,4 milioane, iar Registrul de Stat conține 4 milioane de persoane. Aceste discrepanțe sugerează posibile erori de evidență și necesitatea actualizării listelor medicilor de familie.

Din cele 21.700 de persoane transmise pentru intervenții chirurgicale (protezare sau tratamente oftalmologice), doar 12.400 au beneficiat efectiv, restul cazurilor fiind refuzuri sau amânări fără un mecanism clar de excludere din liste. Această lipsă de proceduri duce la creșterea artificială a numărului de persoane aflate în așteptare.

Curtea de Conturi recomandă consolidarea controalelor interne, actualizarea registrelor și reformarea sistemelor de evidență, pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice în domeniul social și medical.