Colbasna, butoiul fără pulbere! O parte din armament vândut la „poartă”, cu implicarea unora de la Chișinău și Kiev

Într-o postare pe Facebook fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza se întreabă vor apărea în spațiul public discuțiile despre depozitul de muniții și armament de la Colbasna, Transnistria, vor ieși în spațiul public? Au ieșit! Isterie totală din toate părțile. Mânată de mari maeștri ai fake-urilor.

„În realitate, în spațiul (ne)public această temă a fost analizată imediat după declanșarea războiului. Concluzia? Depozitul și ceea ce a mai rămas acolo trebuie să fie bine păzite și să rămână pe loc. De ce? 1. Asta e poziția fermă a conducerii Republicii Moldova. Poziție susținută de partenerii Moldovei și cunoscută de ucraineni. 2. Ucrainenii, după evaluări serioase, au ajuns la concluzia că nu merită, politic și militar”, susține fostul premier.

Ce este, de fapt, depozitul de la Cobasna?

Creat în anul 1949 (după alte date încă în 1940), depozitul este situat la marginea satului Cobasna, raionul Râbnița, și se întinde pe o suprafață de circa 150 ha, la un kilometru distanță de granița cu Ucraina. Construcțiile sunt destul de sumare, depozite construite din beton și cărămidă acoperite cu ardezie (șifer). Dar și multe locațiuni doar cu un acoperiș din ardezie. Anume în aceste locațiuni improvizate au fost stocate în grabă munițiile și echipamentele militare după retragerea armatei sovietice la sfârșitul anilor 80 din RDG, Ungaria și Cehoslovacia. În total, aproximativ 42 mii de tone. Mine (unele produse în anii 30!), obuze, rachete, echipamente militare, inclusiv, arme automate, aruncătoare de grenade, rachete…

„În anii 2001-2003, o parte din acestea, aproximativ 21 mii de tone, au fost evacuate în Federația Rusă. Între timp, ce a fost mai vandabil – pistoale automat Kalașnikov, lansatoare de grenade „Muha”, rachete aer-sol, cartușe, mine antipersonal – au fost comercializate la „poartă”, inclusiv cu implicarea unora de la Chișinău și Kiev. Anume din această cauză nimeni nu vrea să spună ce a mai rămas, într-adevăr, pe loc”, mai spune omul de afaceri.

Referindu-se la ce ar armament ar mai putea fi utilizat, Sturza susține că: „din ceea ce a mai rămas, teoretic ar mai fi putut fi utilizate doar vreo 10%, în special, obuze de tipul D-30. Și asta cu condiția verificării și „modernizării” pe loc. Lucru care necesită mult timp și este foarte scump. Această analiză a fost făcută acum un an de cei „interesați” și s-a ajuns la concluzia că nu merită nici militar și nici politic. Oricum, cei „interesați” primesc totul în condiții mult mai bune din Occident”.

Sturza exclude o potențială explozie în regiune. „Asta cu craterul de 150 de metri în caz de deflagrație, cutremur de 7 “baluri”, 10 kilotone, Hiroshima… O spun specialiștii (nu cei de la AȘM!), nu eu, este foarte puțin probabil, doar dacă cineva ar organiza o deflagrație concomitentă a tot ceea ce este acolo. Lucru foarte puțin probabil”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#colbasna #depozit #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

15 încăperi nelocuibile, cu o suprafață totală de aproximativ 646,6 metri pătrați, gestionate de Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”, ar putea fi scoase la privatizare prin licitație. Propunerea de includere a acestor bunuri în lista proprietăților de stat supuse privatizării a venit din partea Aeroportului, printr-un demers transmis Agenției Proprietății Publice la 16 iunie 2026.

Spațiile, indicate ca subsoluri, sunt amplasate în blocuri de locuințe din Chișinău, în special în sectorul Botanica, pe bulevardele Dacia 71/2 și 73/2, dar și pe strada Calea Ieșilor, 45. Cea mai mare încăpere din listă are 258,7 metri pătrați și se află pe strada Calea Ieșilor, 45.

Printre celelalte spații se regăsesc încăperi de 53,4 metri pătrați, 53,2 metri pătrați și 52 de metri pătrați, dar și spații mult mai mici, de aproximativ 15–17 metri pătrați. Toate sunt prevăzute pentru vânzare prin licitație.

Motivul este unul simplu: aceste spații nu sunt necesare activității Aeroportului. Documentul precizează că ele nu se află în perimetrul operațional al Aeroportului Internațional Chișinău, pe platforma aeroportuară sau pe terenul aferent și nu au fost, nu sunt și nu urmează să fie utilizate pentru activități operaționale, de producție ori comerciale.

În plus, încăperile nu fac parte din bunurile depuse în capitalul social al întreprinderii, iar menținerea lor în gestiunea Aeroportului nu mai este considerată justificată din punct de vedere funcțional. APP susține că înstrăinarea acestor spații nu va afecta integritatea patrimoniului întreprinderii și nici activitatea aeroportuară.

Proiectul nu stabilește deocamdată prețurile de pornire și nici data licitațiilor.