Colier din aur de peste un kilogram. Cadou valoros din partea lui Zelenski pentru Sandu. Unde va fi păstrat

27 Apr. 2021, 15:47
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
27 Apr. 2021, 15:47 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Copia pectoralului de la Tovsta Mohila, din preajma orașului Dnipro, Ucraina, un colier de aur cu masa de 1,14 kg și diametrul de peste 30 cm a fost transmis astăzi de către Președinție Muzeului Național de Istorie a Moldovei, după ce Maia Sandu l-a primit în dar de la șeful statului ucrainean, Vladimir Zelenski, în timpul vizitei sale la Kiev din luna ianuarie curent, scrie Realitatea.md.

Pectoralul de la Tovsta Mohila este un obiect de valoare istorică din tezaurul ucrainean.  Obiectul transmis în gestiunea muzeului este o copie fidelă și detaliată a pectoralului de aur din seria „Aurul Sciților” – tezaur datat cu secolul 4 î.Hr., descoperit în anul 1971 în localitatea Tovsta Mohila din preajma orașului Dnipro, actualmente element important al tezaurului național al Ucrainei.

Acesta este compus din trei niveluri ce conțin scene din viața cotidiană a vremii, elemente florale și animale de pradă și creaturi fantastice. În prezent, bijuteria este păstrată în Muzeul de Bijuterii Istorice din Kiev.

„Cadourile protocolare cu valoare culturală sau științifică trebuie valorificate în interes public, fiind puse la dispoziția cercetătorilor și publicului larg”, a menționat Consiliera prezidențială pentru cultură, Angela Brașoveanu Erizanu în cadrul ceremoniei de transmitere a copiei pectoralului către Muzeul de Istorie.

Vizitatorii Muzeului de Istorie vor putea admira copia pectoralului de la Tovsta Mohila în expoziția permanentă a muzeului după sărbătorile de Paști.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.