Coloșii statului! Ce companii fac performanță și ce ruine se adâncesc în pierderi

01 Oct. 2024, 11:02
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Oct. 2024, 11:02 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În urma activităților economico-financiare, companiile de stat din Republica Moldova au înregistrat un profit total de 2,1 miliarde de lei în perioada de gestiune. Comparativ cu anul 2022, s-a observat o creștere a procentului entităților care au activat cu profit, de la 68,75% la 72,5%, în timp ce ponderea celor care au înregistrat pierderi s-a redus de la 28,75% la 25%, potrivit datelor Agenției Proprietății Publice.

Printre companiile care au obținut cele mai mari profituri se numără:

  • S.A. „MoldovaGaz” – 1,093,78 milioane lei;
  • S.A. „Loteria Națională a Moldovei” – 197,56 milioane lei;
  • S.A. „FEE-Nord” – 249,68 milioane lei;
  • Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” – 211,19 milioane lei;
  • S.A. „Moldtelecom” – 89,28 milioane lei.

Pe de altă parte, cele mai mari pierderi nete au fost înregistrate de:

  • Î.S. „Calea Ferată din Moldova” – 143,87 milioane lei;
  • S.A. „Energocom” – 127,31 milioane lei;
  • S.A. „Metalferos” – 44,55 milioane lei;
  • S.A. „Termoelectrica” – 43 milioane lei;
  • S.R.L. „Arena Națională” – 20,16 milioane lei.

În anul 2023, comparativ cu anul 2022, se atestă majorarea procentului entităților ce au activat cu profit (de la 68,75% la 72,5%) și respectiv micșorându-se ponderea entităților ce au activat cu pierderi nete (de la 28,75% la 25,0%). Cifra de afaceri a companiilor statului  constituit în 57,7 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

20 Oct. 2026, 15:47
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2026, 15:47 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Atacurile rusești asupra infrastructurii de transport și export a Ucrainei amenință inclusiv rutele comerciale care traversează frontiera cu Republica Moldova. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat marți, 20 octombrie, în Parlamentul European, că distrugerea infrastructurii logistice provoacă economiei ucrainene pierderi estimate la 60 de milioane de euro pe zi, în timp ce coridoarele alternative de export devin tot mai vulnerabile.

Potrivit oficialului european, Rusia nu mai vizează doar porturile ucrainene de la Marea Neagră, ci și infrastructura care permite transportarea mărfurilor pe cale terestră, inclusiv prin punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, România și Polonia.

Aceste rute au devenit esențiale pentru exporturile ucrainene după declanșarea invaziei rusești, în condițiile în care atacurile asupra infrastructurii portuare au obligat Kievul să caute alternative pentru transportul cerealelor și al altor produse către piețele internaționale.

Kallas a atras atenția că pierderile economice provocate de atacurile asupra infrastructurii de export ajung la aproximativ 60 de milioane de euro zilnic. Estimarea ilustrează amploarea presiunii exercitate asupra economiei ucrainene, pentru care veniturile din exporturi reprezintă o sursă importantă de valută.

În același timp, șefa diplomației europene a subliniat că exporturile de cereale prin coridoarele de solidaritate ale Uniunii Europene au crescut cu aproape două milioane de tone începând din luna iulie. Totuși, intensificarea atacurilor amenință funcționarea acestor trasee și poate provoca noi întârzieri și costuri suplimentare pentru transportatori.

Situația are implicații directe pentru Republica Moldova, care se află la intersecția unor coridoare logistice dintre Ucraina, România și Uniunea Europeană. Infrastructura feroviară și rutieră moldovenească poate fi utilizată pentru transportul cerealelor ucrainene către porturile românești, inclusiv Constanța, dar și către alte piețe europene.

În ultimele luni, autoritățile de la Chișinău și Kiev au discutat posibilitatea extinderii transporturilor feroviare de cereale prin Republica Moldova. Negocierile au vizat inclusiv tarifele de tranzit și volumele de marfă care ar putea fi transportate prin rețeaua Căii Ferate din Moldova.

Avertismentul european apare într-un moment în care piața mondială a cerealelor se confruntă cu noi presiuni. Kallas a declarat că prețurile internaționale au atins cel mai ridicat nivel din februarie 2023, pe fondul dificultăților de export și al riscurilor pentru securitatea alimentară.