Colosul petrolier Tirex în pragul falimentului: Statul în alertă pentru protejarea infrastructurii critice

Una dintre cele mai mari companii petroliere din Republica Moldova, „Tirex Petrol” S.A., se confruntă cu falimentul, iar statul vrea să monitorizeze atent procesul de vânzare a activelor acesteia. Întrucât Tirex Petrol deține spații și infrastructură critică de stocare în domeniul petrolier, care sunt esențiale pentru securitatea națională, autoritățile au cerut companiei să depună documentele necesare pentru a obține aprobarea prealabilă privind vânzarea acestora.

„Tirex Perrol” S.A. – companie aflată in insolvabilitate, deținătoare de spații și infrastructură critică de stocare în domeniul petrolier, care conform se încadrează în domeniile de importanță pentru securitatea statului. S-a solicitat notificarea companiei pentru a depune pachetul de documente în vederea solicitării aprobării prealabile pentru administratorul de insolvabilitate și a părților în favoarea cărora ar putea avea loc înstrăinarea de active vizate de Legea 174/2021, (prevede domeniile cheie pentru securitatea statului, inclusiv produsele petroliere n.a)”, se arată în decizia Consiliului pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională.

Fondată în 1996 prin reorganizarea unei asociații de stat, Tirex Petrol a fost privatizată în anul 2000, când pachetul majoritar de acțiuni a fost cumpărat de Mabanaft-Moldova GmbH din Elveția. În 2019, acțiunile au fost vândute firmei Estcon Construct SRL din Ialoveni, al cărei asociat unic este Tatiana Ignat.

În contextul falimentului, guvernul urmărește cu atenție cui vor fi vândute depozitele și infrastructura companiei, având în vedere legislația care reglementează domeniile cheie pentru securitatea statului. Această măsură vine pe fondul preocupărilor legate de posibilele implicații asupra securității energetice a țării.

Totodată, în 2021, RISE Moldova a relatat că o companie petrolieră legată de familia unui fost ministru al Apărării, Alexandru Pînzari a beneficiat de contracte publice controversate, inclusiv pentru depozitarea și distribuția motorinei donate de România. Acest caz a subliniat vulnerabilitățile din sectorul petrolier, accentuând nevoia de transparență și supraveghere strictă în contextul actualei situații de insolvabilitate a Tirex Petrol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#tirex #faliment #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.