Combinatul de ciment din Râbnița funcționează pe ascuns! Chișinăul finanțează indirect regimul separatist?

Combinatul de ciment din Râbnița și-a reluat activitatea, lucrând pe timp de noapte, potrivit unei postări recente a membrului Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandr Slusari. Oficialul afirmă că deține dovezi video care confirmă funcționarea uzinei, despre care fosta ministră a Mediului susținea că poluează mai mult decât Uzina Metalurgică Moldovenească (MMZ).

Slusari critică Guvernul Republicii Moldova pentru că ar permite indirect relansarea industriei transnistrene, care beneficiază de tarife preferențiale la energie și aplică politici de dumping, afectând întreprinderile din dreapta Nistrului și chiar din România.

„Probabil, degrabă Krasnoselski va expedia o gramotă de mulțumire în adresa domnului Recean sau chiar vom vedea un monument al actualului prim-ministru instalat în Râbnița – pe jumătate din metal, pe jumătate din ciment,” scrie ironic Slusari.

El avertizează că regimul separatist continuă să fie sprijinit economic de Chișinău și sugerează că în spatele acestor decizii ar putea exista fie corupție, fie influențe obscure la nivel înalt.

„ Volens nolens apar suspiciuni că unele persoane la nivelul conducerii actuale a guvernării, care ziua strigă tare-tare despre întegrarea europeană, noaptea se găndesc că наши близко și după asta acționează respectiv”, conchide Slusari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ciment #Rîbnița #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.