Comentator politic: „Miza forțelor pro-ruse este subminarea referendumului. E nevoie de mai multă maturitate politică”

Kremlinul își dorește și încearcă să submineze referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, iar forțele pro-ruse din țara noastră lucrează intensiv la acest capitol. Miza – alegerile parlamentare din anul 2025. Opinia aparține analistului politic de la București, Mihai Isac, și a fost expusă în cadrul emisiunii „Rezoomat”, ediția de marți, 17 septembrie curent, la RLIVE TV.

Expertul în politică externă susține că la Chișinău se simte o tensiune electorală, însă mai puțin se vede dialogul forțelor pro-europene.

„Miza forțelor pro-ruse sunt subminarea referendumului și a unității forțelor politice pro-europene pentru pregătirea alegerilor parlamentare din 2025. Pericolul instaurării unui scenariu georgian la Chișinău este mai aproape decât ne imaginăm și este nevoie de capacitatea intelectuală și de maturitatea politică a politicienilor din Republica Moldova ca să înțeleagă amenințarea. (…) Sperăm ca pe parcurs să existe o mai mare coeziune la nivelul clasei politice pro-europene de la Chișinău, dar vedem că de foarte multe ori sunt orgolii mai mari sau mai mici care împiedică purtarea unor discuții. Este clar că e nevoie de un dialog mult mai deschis”, declară Mihai Isac.

De cealaltă parte, fostul ambasador al Republicii Moldova în România, Iurie Reniță, este convins că guvernarea trebuie să conlucreze mai mult și mai bine cu forțele pro-europene, pentru ca rezultatul de la referendum să fie pe măsura așteptărilor.

„Guvernarea ar trebui să fie îngrijorată de radicalizarea forțelor pro-ruse, iar forțele pro-europene ar urma să-i devină parteneri. (…) Am participat și eu la acel eveniment „Pactul pentru Europa”, deși nu sunt membru de partid, acolo a fost și un reprezentant al PAS-ului, partidul de guvernare. Iar, obligațiunea unei guvernări pro-europene în esență este să dialogheze. Ce înseamnă Uniunea Europeană? Înseamnă dialog, consens, identificarea partenerilor. Acesta este modelul pe care trebuie să-l preluăm, mai cu seamă acum în context electoral. (…) Trebuie să menținem acest spirit democratic, de colaborare și să știi cine îți sunt partenerii, cine îți sunt neprieteni, noi îi cunoaștem și vedem”, afirmă Iurie Reniță.

Amintim că alegerile prezidențiale vor avea loc pe 20 octombrie, în aceeași zi cu referendumul constituțional privind aderarea țării noastre la UE. Cetățenii vor răspunde la întrebarea „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”

#analist politic #fost ambasador #referendum #partide #RLIVE TV #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.