Comentator politic: „Miza forțelor pro-ruse este subminarea referendumului. E nevoie de mai multă maturitate politică”

Kremlinul își dorește și încearcă să submineze referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, iar forțele pro-ruse din țara noastră lucrează intensiv la acest capitol. Miza – alegerile parlamentare din anul 2025. Opinia aparține analistului politic de la București, Mihai Isac, și a fost expusă în cadrul emisiunii „Rezoomat”, ediția de marți, 17 septembrie curent, la RLIVE TV.

Expertul în politică externă susține că la Chișinău se simte o tensiune electorală, însă mai puțin se vede dialogul forțelor pro-europene.

„Miza forțelor pro-ruse sunt subminarea referendumului și a unității forțelor politice pro-europene pentru pregătirea alegerilor parlamentare din 2025. Pericolul instaurării unui scenariu georgian la Chișinău este mai aproape decât ne imaginăm și este nevoie de capacitatea intelectuală și de maturitatea politică a politicienilor din Republica Moldova ca să înțeleagă amenințarea. (…) Sperăm ca pe parcurs să existe o mai mare coeziune la nivelul clasei politice pro-europene de la Chișinău, dar vedem că de foarte multe ori sunt orgolii mai mari sau mai mici care împiedică purtarea unor discuții. Este clar că e nevoie de un dialog mult mai deschis”, declară Mihai Isac.

De cealaltă parte, fostul ambasador al Republicii Moldova în România, Iurie Reniță, este convins că guvernarea trebuie să conlucreze mai mult și mai bine cu forțele pro-europene, pentru ca rezultatul de la referendum să fie pe măsura așteptărilor.

„Guvernarea ar trebui să fie îngrijorată de radicalizarea forțelor pro-ruse, iar forțele pro-europene ar urma să-i devină parteneri. (…) Am participat și eu la acel eveniment „Pactul pentru Europa”, deși nu sunt membru de partid, acolo a fost și un reprezentant al PAS-ului, partidul de guvernare. Iar, obligațiunea unei guvernări pro-europene în esență este să dialogheze. Ce înseamnă Uniunea Europeană? Înseamnă dialog, consens, identificarea partenerilor. Acesta este modelul pe care trebuie să-l preluăm, mai cu seamă acum în context electoral. (…) Trebuie să menținem acest spirit democratic, de colaborare și să știi cine îți sunt partenerii, cine îți sunt neprieteni, noi îi cunoaștem și vedem”, afirmă Iurie Reniță.

Amintim că alegerile prezidențiale vor avea loc pe 20 octombrie, în aceeași zi cu referendumul constituțional privind aderarea țării noastre la UE. Cetățenii vor răspunde la întrebarea „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”

#analist politic #fost ambasador #referendum #partide #RLIVE TV #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.