Comercianții de pe litoralul din Bulgaria plâng după clienții bogați. Românii și moldovenii nu cumpără nimic

În pofida dublării numărului de turiști din această vară pe litoralul bulgăresc al Mării Negre, nu toți cei care își câștigă pâinea din turism sunt mulțumiți. Comercianții din stațiunile de pe litoralul bulgăresc sunt nemulțumiți de absența turiștilor bogați din Rusia, Marea Britanie, Franța, țările scandinave și alte țări occidentale, transmite Sega.

„Situația este foarte proastă, în mod special pentru magazinul meu. Eu vând încălțăminte produsă special pentru turiștii ruși, dar aceștia lipsesc. În locul lor au venit românii, care nu cumpără nimic. Există și tineri care nu fac deloc cumpărături, merg doar prin localuri”, s-a plâns un comerciant din Sunny Beach pentru postul public de radio de la Sofia. „Există turiști, dar nu au mulți bani. Comerțul nu merge bine. Nu știm cum ne vom plăti chiriile și costurile de cazare”, a spus un alt vânzător.

În afară de români, stațiunea este plină de polonezi, ucraineni și moldoveni. Și, desigur, bulgari. Este, de remarcat și prezența puternică a turiștilor romi – în principal cei care lucrează în străinătate și s-au întors în Bulgaria pentru vacanța de vară.

Spre deosebire de anul trecut, hotelurile din cea mai mare stațiune din partea de sud a litoralului Mării Negre sunt 100% pline. Hotelierii sunt însă nemulțumiți de invazia mașinilor. Fiecare parchează pe unde găsește – în parcuri, pe alei, în parcări neamenajate.

Există locuri libere numai în zona albastră plătită. Este criticată și curățenia din stațiune.

„Sunny Beach are nevoie de parcări tampon și în acest sezon acest lucru a devenit deosebit de evident”, a declarat Zlatko Dimitrov, director executiv al Sunny Beach AD, societatea care administrează infrastructura.

„Acesta este o mare încercare pentru noi, care va continua și în următorii ani. Cu ochiul liber se vede că infrastructura este sufocantă. Hotelurile nu sunt pregătite pentru acest tip de turiști”, a spus Dimitrov.

Datorită măsurilor restrictive de călătorie din cauza coronavirusului, acces pe litoralul bulgăresc al Mării Negre au în principal turiștii din țările vecine, care sosesc în Bulgaria cu propriul transport.

Potrivit hotelierilor, comercianților și concesionarilor de pe plaje, totuși, statul ar fi trebuit să aibă o publicitate turistică mai intensă și stimulente către piețe mai solvabile.

Turiștii sunt și ei nemulțumiți: „Este o nebunie. Este mult zgomot, plajele sunt aglomerate, nu sunt umbrele”, spun turiștii. „În luna august au fost mereu mulți oameni. Să nu uităm că, datorită respectării distanței, a trebuit să reducem umbrelele și din această cauză numărul lor a scăzut cu 25-30%”, își amintește un concesionar de pe plaja din Sunny Beach.

Doar proprietarii de restaurante se bucură acum de un sezon bun. „Așteptam alți turiști, dar nu ne plângem. Problema este că sezonul a început târziu și nu se știe cât va dura”, a spus proprietarul unui bar.

Peste 2,5 milioane de turiști au ales să își petreacă vacanța în Bulgaria, de la începutul sezonului estival, conform datelor oferite de Sistemului de Informații Turistice. Cea mai mare parte dintre aceștia sunt cetățeni bulgari – aproape 1.700.000. Turiștii străini de pe litoralul bulgăresc al Mării Negre sunt aproape 890.000, cei mai mulți fiind din omânia, Polonia, Republica Cehă, Germania și Ucraina.

#comercianti #litoral #mare #odihna #Bulgaria #turisti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.