Comercianții de pe litoralul din Bulgaria plâng după clienții bogați. Românii și moldovenii nu cumpără nimic

În pofida dublării numărului de turiști din această vară pe litoralul bulgăresc al Mării Negre, nu toți cei care își câștigă pâinea din turism sunt mulțumiți. Comercianții din stațiunile de pe litoralul bulgăresc sunt nemulțumiți de absența turiștilor bogați din Rusia, Marea Britanie, Franța, țările scandinave și alte țări occidentale, transmite Sega.

„Situația este foarte proastă, în mod special pentru magazinul meu. Eu vând încălțăminte produsă special pentru turiștii ruși, dar aceștia lipsesc. În locul lor au venit românii, care nu cumpără nimic. Există și tineri care nu fac deloc cumpărături, merg doar prin localuri”, s-a plâns un comerciant din Sunny Beach pentru postul public de radio de la Sofia. „Există turiști, dar nu au mulți bani. Comerțul nu merge bine. Nu știm cum ne vom plăti chiriile și costurile de cazare”, a spus un alt vânzător.

În afară de români, stațiunea este plină de polonezi, ucraineni și moldoveni. Și, desigur, bulgari. Este, de remarcat și prezența puternică a turiștilor romi – în principal cei care lucrează în străinătate și s-au întors în Bulgaria pentru vacanța de vară.

Spre deosebire de anul trecut, hotelurile din cea mai mare stațiune din partea de sud a litoralului Mării Negre sunt 100% pline. Hotelierii sunt însă nemulțumiți de invazia mașinilor. Fiecare parchează pe unde găsește – în parcuri, pe alei, în parcări neamenajate.

Există locuri libere numai în zona albastră plătită. Este criticată și curățenia din stațiune.

„Sunny Beach are nevoie de parcări tampon și în acest sezon acest lucru a devenit deosebit de evident”, a declarat Zlatko Dimitrov, director executiv al Sunny Beach AD, societatea care administrează infrastructura.

„Acesta este o mare încercare pentru noi, care va continua și în următorii ani. Cu ochiul liber se vede că infrastructura este sufocantă. Hotelurile nu sunt pregătite pentru acest tip de turiști”, a spus Dimitrov.

Datorită măsurilor restrictive de călătorie din cauza coronavirusului, acces pe litoralul bulgăresc al Mării Negre au în principal turiștii din țările vecine, care sosesc în Bulgaria cu propriul transport.

Potrivit hotelierilor, comercianților și concesionarilor de pe plaje, totuși, statul ar fi trebuit să aibă o publicitate turistică mai intensă și stimulente către piețe mai solvabile.

Turiștii sunt și ei nemulțumiți: „Este o nebunie. Este mult zgomot, plajele sunt aglomerate, nu sunt umbrele”, spun turiștii. „În luna august au fost mereu mulți oameni. Să nu uităm că, datorită respectării distanței, a trebuit să reducem umbrelele și din această cauză numărul lor a scăzut cu 25-30%”, își amintește un concesionar de pe plaja din Sunny Beach.

Doar proprietarii de restaurante se bucură acum de un sezon bun. „Așteptam alți turiști, dar nu ne plângem. Problema este că sezonul a început târziu și nu se știe cât va dura”, a spus proprietarul unui bar.

Peste 2,5 milioane de turiști au ales să își petreacă vacanța în Bulgaria, de la începutul sezonului estival, conform datelor oferite de Sistemului de Informații Turistice. Cea mai mare parte dintre aceștia sunt cetățeni bulgari – aproape 1.700.000. Turiștii străini de pe litoralul bulgăresc al Mării Negre sunt aproape 890.000, cei mai mulți fiind din omânia, Polonia, Republica Cehă, Germania și Ucraina.

#comercianti #litoral #mare #odihna #Bulgaria #turisti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului 2025, Republica Moldova a produs un volum record de 386 milioane kWh de energie electrică regenerabilă, cel mai mare nivel trimestrial înregistrat vreodată. Producția anualizată a depășit pentru prima dată pragul de 1 miliard kWh, iar estimarea pentru întreg anul 2025 este de aproximativ 1,2 miliarde kWh, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

„Este de zece ori mai mult decât produceam în 2020 și de peste 40 de ori mai mult decât acum un deceniu. În 2015, 99% din energia electrică consumată era importată, direct sau prin gaz importat pentru producție locală. Nu cunosc un alt exemplu în Europa al unei schimbări atât de rapide”, subliniază Ioniță.

Structura producției regenerabile din 2025 indică o schimbare radicală față de anii precedenți: 64% din energie provine din surse fotovoltaice, circa 29% din eolian, aproximativ 6% din hidroenergie, iar 1–1,5% din biogaz. Dacă în trecut hidroenergia domina aproape integral segmentul „verde”, astăzi investițiile private în panouri solare și turbine eoliene reprezintă principalul motor al creșterii.

Efectul economic este deja vizibil. În 2025, energia regenerabilă produsă local acoperă aproximativ 26% din consumul total de electricitate al țării. Mai mult de un sfert din energia consumată nu mai depinde de importuri, geopolitică sau de prețul gazelor. Iarna contribuția este susținută de vânt, iar vara de soare, conturând un mix energetic funcțional.

Creșterea accelerată aduce însă o nouă provocare. În anumite zile de vară, producția regenerabilă a acoperit 100% din consumul intern pentru câteva ore. În 2026, este posibil ca producția să depășească cererea cu 30–40% în anumite intervale.

Diferențele de preț sunt însă mari. Energia este foarte ieftină ziua și de până la patru ori mai scumpă seara și există situații cu ecarturi de 20–30 de ori între prețurile orare. „Fără stocare, riscăm să vindem ieftin și să cumpărăm scump”, avertizează economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, lansarea bursei de energie electrică a fost primul pas strategic corect, transformând energia într-o marfă tranzacționabilă. Următorul pas inevitabil este dezvoltarea capacităților de stocare, care ar permite stabilizarea sistemului, creșterea securității energetice și apariția unei noi ramuri de afaceri.

Economistul estimează că o mică afacere de stocare poate fi lansată cu aproximativ 250.000 de euro capital propriu, restul investiției putând fi atras prin creditare, ceea ce face domeniul accesibil și IMM-urilor.