Comercianții moldoveni vând mai ușor și mai puțin costisitor în UE

De la 1 noiembrie 2022, Uniunea Europeană şi Republica Moldova îşi recunosc reciproc statutul de Operator Economic Autorizat (AEO), facilitând astfel schimburile comerciale între cele două teritorii.

Astfel, Republica Moldova se alătură unui grup important de ţări cu care UE a încheiat un astfel de acord de recunoaştere mutuală în domeniul AEO, cum ar fi: SUA, China, Japonia, UK sau Elveţia. De notat că UE este cel mai mare partener comercial al Moldovei, reprezentând 52,2% din comerţul său total. Exporturile UE către Moldova s-au ridicat la 3,8 miliarde euro în 2021.

Prin deţinerea unei autorizaţii AEO, atât operatorii economici din Uniunea Europeană, cât şi cei din Republica Moldova care efectuează operaţiuni de vamale de import-export între aceste teritorii, vor beneficia de o serie de avantaje, cum ar fi: prioritate la controlul vamal şi la vămuirea mărfurilor sau un număr mai redus al controalelor, dat fiind că autorităţile vamale vor considera operatorul economic autorizat AEO drept un partener de încredere, arată o analiză a PwC România, publicată de Ziarul Financiar.

Toate acestea se traduc în reducere de costuri şi timp în activitatea comercială a operatorilor economici implicaţi în schimburi comerciale de mărfuri între cele două teritorii, facilităţi atractive/vizate de mediul de afaceri în contextul economic dificil din ultima perioadă.

Foarte important este, însă, tipul de autorizaţie ce trebuie deţinută de operatorii economici şi anume autorizaţia pentru securitate şi siguranţă acordată în UE (AEOS), respectiv autorizarea AEO pentru securitate şi siguranţă şi autorizarea mixtă AEO Simplificări vamale/Securitate şi siguranţă acordată în Republica Moldova (AEOC/AEOS).

Această autorizaţie se obţine de la autorităţile vamale ale fiecărui stat membru UE sau ale Republicii Moldova, în funcţie de sediul social al operatorului economic.

Pentru obţinerea autorizaţiei, operatorii economici trebuie să îndeplinească o serie de criterii, cum ar fi: absenţa unei încălcări grave sau a unor încălcări repetate în domeniul vamal/fiscal, nivel ridicat de control al operaţiunilor şi fluxului mărfurilor printr-o serie de proceduri stabilite la nivel de companie, solvabilitate/bonitate financiară şi dovedirea implementării unor standarde de securitate şi siguranţă adecvate.

Astfel, operatorilor economici din UE (inclusiv România), cât şi din Republica Moldova care sunt implicaţi în activităţi comerciale cu mărfuri între aceste teritorii sunt îndemnați să se prevaleze de această oportunitate şi să beneficieze de toate avantajele aduse de acest acord de recunoaştere mutuală încheiat între UE şi Moldova.

#AOE #comert #Republica Moldova #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a reacționat oficial la reținerea șefului Biroului Vamal Centru, Iurie Gore, implicat într-un dosar de corupere pasivă investigat de Centrul Național Anticorupție (CNA) și procurorii municipiului Bălți. Într-un comunicat emis astăzi, instituția a anunțat că acordă tot suportul necesar anchetei, în limitele competențelor legale.

„Combaterea corupției și promovarea unei culturi instituționale bazate pe integritate, legalitate și responsabilitate sunt obiective esențiale pentru Serviciul Vamal”, se arată în declarația instituției. Aceasta reiterează angajamentul față de principiul toleranței zero față de orice formă de corupție și subliniază că faptele imputate angajatului nu reflectă valorile și standardele instituției.

Serviciul Vamal a mai informat că a demarat măsurile administrative necesare și că va continua să coopereze deschis cu organele de anchetă pentru clarificarea completă a circumstanțelor.

În același timp, autoritatea reamintește că „orice persoană vizată beneficiază de prezumția de nevinovăție, conform legislației în vigoare, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive”.

Amintim că, potrivit anchetei CNA, șeful Biroului Vamal Centru și un broker vamal ar fi primit în mai multe tranșe suma de peste 40.000 de dolari pentru a favoriza trecerea mărfurilor peste frontieră, inclusiv pentru segmentul transnistrean, și pentru a omite sancționarea unor nereguli repetate.