Comerțul Moldovei cu SUA, ținut în lațuri de barierele tarifare! Cel mai mult livrăm votcă, nuci și vinuri

Actualmente, volumul comerțului bilateral cu bunuri între Republica Moldova și SUA este destul de redus. În cadrul exporturilor Moldovei, livrările în SUA au constituit în ultimii cinci ani doar 0,8-1,0% din exportul total de bunuri, SUA situându-se pe locul 18-20 în topul partenerilor comerciali la export ai Moldovei. În ceea ce privește importul, livrările din SUA au reprezentat 1,3-1,5% din importul total de bunuri al Republicii Moldova, SUA plasându-se pe locul 14-15 în topul partenerilor comerciali la import, constată directoarea de programe de la Expert-Grup, Marina Soloviova.

Unul din factorii care deprimă comerțul bilateral este existența barierelor tarifare. Conform Programului tarifar armonizat al SUA, Republica Moldova este inclusă în grupul țărilor în curs de dezvoltare (grupul A) care beneficiază de Sistemul Generalizat de Preferințe (SGP) al SUA. Cu toate acestea, efectele SGP pentru Moldova nu sunt mari: în anul 2020, mai puțin de un sfert din exporturile de produse agro-alimentare din Moldova în SUA au fost eligibile pentru SGP. Având în vedere existența acestor bariere, considerăm oportun de propus extinderea preferințelor destinate grupului A+ din cadrul SGP (țările cel mai puțin dezvoltate) asupra grupului A la unele subpoziții tarifare.

În anul 2021 Republica Moldova a exportat în SUA bunuri în valoare de 31,7 mil. USD și a importat bunuri în valoare de 107,4 mil. USD (Figura 1). Deficitul comercial a constituit 75,7 mil. USD, în creștere cu 77% față de anul 2020. Cu toate că exporturile au sporit cu 24%, majorarea deficitului s-a datorat creșterii mai semnificative a importului de bunuri din SUA (+57%).

Principalele categorii de bunuri exportate în SUA în anul 2020 au fost: produse agro-alimentare (46% din exportul total în SUA), produse ale industriei chimice (17%), materiale plastice și articole din material plastic (15%), materiale textile și articole din aceste materiale (13%), mobilă și părți de mobilă (2%). Circa 15% din exportul Moldovei în SUA reprezintă reexport, în care prevalează articolele de îmbrăcăminte. La import din SUA au prevalat categoriile: vehicule și echipamente de transport (29%); mașini, aparate, echipamente (18%), instrumente și aparate optice, fotografice, de măsură, de control, medico-chirurgicale (16%), produse ale industriei chimice (15%), produse agro-alimentare (9%).

Pentru a impulsiona exporturile moldovenești de bunuri în SUA, considerăm oportun de extins preferințele destinate grupului A+ din cadrul SGP (țările cel mai puțin dezvoltate) și asupra grupului A (din care face parte Moldova) la unele subpoziții tarifare exportate de Moldova în SUA (toate reprezintă produse agroalimentare) (Tabelul 4). Extinderea preferințelor la aceste subpoziții ar cuprinde suplimentar încă cca 10% din exporturile Moldovei de bunuri în SUA. În particular, este vorba de nuci, la al căror import din Moldova SUA aplică actualmente o taxă de 26,5 cenți per kilogram, unele categorii de vinuri (6,3 cenți per litru), prune uscate (14%), miere naturală (1,9 cenți per kilogram), cireșe congelate (14,5%).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#comert #Moldova #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).