Comerțul SUA–China, în comă! OMC prevede prăbușirea cu peste 80% fără excepții tehnologice

Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a emis un avertisment sever privind colapsul schimburilor comerciale dintre cele mai mari două economii ale lumii — Statele Unite și China — în urma războiului tarifar relansat de fostul președinte american Donald Trump. Potrivit estimărilor prezentate de directoarea generală a OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, volumul comerțului bilateral ar putea scădea cu până la 81–91% dacă nu vor fi aplicate excepții pentru produse tehnologice esențiale, precum smartphone-urile.

„Aceasta este o separare economică de facto între cele două economii și va avea consecințe profunde asupra ordinii comerciale globale”, a declarat șefa OMC, exprimându-și îngrijorarea față de intensificarea confruntării dintre Washington și Beijing.

Potrivit raportului publicat, comerțul mondial va înregistra în 2025 o scădere de 0,2%, contrar previziunilor anterioare de creștere de 2,7%. Estimarea de creștere a PIB-ului global pentru 2025 a fost și ea revizuită negativ, de la 2,8% la 2,2%.

Pe 2 aprilie, Donald Trump a impus un tarif general de 10% pentru importuri din toate țările, majorând simultan taxele vamale pentru circa 60 de state. Deși ulterior a anunțat o amânare de 90 de zile pentru noile tarife, tensiunile cu China au continuat să escaladeze. În prezent, produsele chineze sunt vizate de taxe de până la 145%, cu promisiunea lui Trump de a le majora la 245%, în timp ce Beijingul a răspuns cu tarife de până la 125% pentru produsele americane.

Deși inițial s-a anunțat că smartphone-urile — inclusiv iPhone-urile — vor fi exceptate de la noile tarife, Casa Albă a transmis că măsura este temporară și că se pregătesc taxe separate pentru semiconductori. Potrivit Bloomberg, autoritățile chineze nu vor relua negocierile fără „semne de respect” din partea Washingtonului și solicită numirea unui reprezentant special american pentru viitoare discuții.

În 2024, comerțul bilateral dintre SUA și China a atins 582 miliarde de dolari, din care 438,9 miliarde reprezintă importuri americane de produse chinezești. Deficitul comercial al SUA față de China a urcat la 295,4 miliarde de dolari, în creștere cu 5,8% față de anul precedent.

Publicații precum The Wall Street Journal și Bloomberg relatează că tensiunile au dus deja la scăderi de comenzi din partea marilor companii americane, iar unele fabrici din China au trimis angajații în concedii forțate. Amazon ar fi suspendat achiziții pentru o gamă largă de produse — de la șezlonguri și scutere, până la aparate de aer condiționat — imediat după anunțul tarifelor făcute de Trump.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comert #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat