„Prea scump și inutil”: China îngroapă al doilea proiect de gazoduct propus de Moscova

China a respins și cel de-al doilea proiect propus de Rusia pentru diversificarea livrărilor de gaze spre Asia, în contextul eșecului prelungit al negocierilor privind gazoductul „Forța Siberiei-2”. Este vorba despre proiectul de livrare a gazului rusesc prin Kazahstan, anunțat de Moscova în toamna anului trecut, care urma să transporte până la 45 de miliarde de metri cubi anual către China și, simultan, să asigure gazificarea regiunilor din nord-estul Kazahstanului.

Ambasadorul Chinei în Rusia, Zhang Hanhui, a declarat pentru Interfax că ideea construirii unei noi conducte este nerealistă: „Punctul de trecere existent este deja suprasolicitat, iar construcția unei noi magistrale este prea costisitoare. Partea rusă analizează varianta, dar nu este viabilă”.

Propunerea privind traseul prin Kazahstan a venit din partea vicepremierului rus Aleksandr Novak în noiembrie 2024, imediat după blocajul negocierilor cu privire la „Forța Siberiei-2”. Deși președintele rus Vladimir Putin a încercat încă din 2022 să-l convingă pe liderul chinez Xi Jinping să crească semnificativ importurile de gaz rusesc – cu scopul de a compensa pierderea pieței europene – Beijingul a refuzat să dea undă verde proiectului.

Potrivit Financial Times, discuțiile s-au împotmolit din cauza prețului: China a cerut reducerea tarifului până la nivelul intern din Rusia – circa 60 dolari/1000 m³, de patru ori mai puțin decât prețul actual din contractul „Forța Siberiei-1” (260 dolari/1000 m³).

Deși autoritățile ruse anunțau la finele lui 2023 că documentația tehnică pentru „Forța Siberiei-2” este aproape gata, iar aprobarea urma să aibă loc în primul trimestru din 2024, proiectul nu a fost demarat nici până acum. Mongolia, prin care urma să treacă conducta de 2.500 km, nu a inclus proiectul în planul său național de dezvoltare până în 2028, potrivit South China Morning Post.

În 2023, Gazprom a exportat 31 de miliarde de metri cubi de gaz către China prin „Forța Siberiei”, iar în 2024 cifra va crește la capacitatea maximă de 38 miliarde m³. Totuși, aceste volume acoperă doar 15% din exporturile pierdute către Uniunea Europeană, care atingeau 200 de miliarde m³ pe an înainte de războiul din Ucraina. În 2024, exporturile rusești spre UE au fost estimate la doar 32 de miliarde m³.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gazoduct #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat