„Prea scump și inutil”: China îngroapă al doilea proiect de gazoduct propus de Moscova

China a respins și cel de-al doilea proiect propus de Rusia pentru diversificarea livrărilor de gaze spre Asia, în contextul eșecului prelungit al negocierilor privind gazoductul „Forța Siberiei-2”. Este vorba despre proiectul de livrare a gazului rusesc prin Kazahstan, anunțat de Moscova în toamna anului trecut, care urma să transporte până la 45 de miliarde de metri cubi anual către China și, simultan, să asigure gazificarea regiunilor din nord-estul Kazahstanului.

Ambasadorul Chinei în Rusia, Zhang Hanhui, a declarat pentru Interfax că ideea construirii unei noi conducte este nerealistă: „Punctul de trecere existent este deja suprasolicitat, iar construcția unei noi magistrale este prea costisitoare. Partea rusă analizează varianta, dar nu este viabilă”.

Propunerea privind traseul prin Kazahstan a venit din partea vicepremierului rus Aleksandr Novak în noiembrie 2024, imediat după blocajul negocierilor cu privire la „Forța Siberiei-2”. Deși președintele rus Vladimir Putin a încercat încă din 2022 să-l convingă pe liderul chinez Xi Jinping să crească semnificativ importurile de gaz rusesc – cu scopul de a compensa pierderea pieței europene – Beijingul a refuzat să dea undă verde proiectului.

Potrivit Financial Times, discuțiile s-au împotmolit din cauza prețului: China a cerut reducerea tarifului până la nivelul intern din Rusia – circa 60 dolari/1000 m³, de patru ori mai puțin decât prețul actual din contractul „Forța Siberiei-1” (260 dolari/1000 m³).

Deși autoritățile ruse anunțau la finele lui 2023 că documentația tehnică pentru „Forța Siberiei-2” este aproape gata, iar aprobarea urma să aibă loc în primul trimestru din 2024, proiectul nu a fost demarat nici până acum. Mongolia, prin care urma să treacă conducta de 2.500 km, nu a inclus proiectul în planul său național de dezvoltare până în 2028, potrivit South China Morning Post.

În 2023, Gazprom a exportat 31 de miliarde de metri cubi de gaz către China prin „Forța Siberiei”, iar în 2024 cifra va crește la capacitatea maximă de 38 miliarde m³. Totuși, aceste volume acoperă doar 15% din exporturile pierdute către Uniunea Europeană, care atingeau 200 de miliarde m³ pe an înainte de războiul din Ucraina. În 2024, exporturile rusești spre UE au fost estimate la doar 32 de miliarde m³.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gazoduct #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul polonez Maspex, unul dintre cei mai mari jucători din industria alimentară din Europa Centrală și de Est, pregătește o nouă mișcare de amploare în România – preluarea poziției de control în cadrul Purcari Wineries, unul dintre cei mai mari producători de vin din regiune, cu origini în Republica Moldova. Tranzacția, estimată la peste 420 milioane de lei, este condiționată de aprobarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

Maspex deținea deja un pachet minoritar sub 5% în cadrul companiei listate la Bursa de Valori București, însă acordul recent vizează obținerea unei participații majoritare, într-un deal care nu este considerat ostil. Vânzătorii ar fi mai mulți investitori instituționali, în frunte cu fondatorul și CEO-ul Purcari, Victor Bostan, scrie Ziarul Financiar.

După anunțul oficial de miercuri, 21 mai, acțiunile Purcari au fost suspendate temporar de la tranzacționare. La revenirea pe bursă, prețul titlurilor a crescut cu 25%, investitorii anticipând o aliniere la prețul oferit de Maspex – 21 de lei per acțiune, comparativ cu prețul anterior de 14,28 lei. La acest nivel, capitalizarea companiei ajungea la aproximativ 570 milioane de lei.

Purcari operează peste 2.000 de hectare de viță-de-vie în România, Republica Moldova și Bulgaria, și a încheiat anul 2024 cu venituri de 382 milioane de lei (75 milioane de euro), în creștere cu 3%. Compania este recunoscută pentru extinderea prin achiziții, strategie împărtășită și de Maspex.

Pentru Maspex, achiziția ar marca a cincea tranzacție majoră în România, după preluarea unor branduri precum Rio Bucovina, Tymbark, Salatini și altele. Grupul, cu o prezență globală în 80 de țări și afaceri anuale de 3,7 miliarde de euro, vizează astfel diversificarea portofoliului și pătrunderea pe o piață a vinului competitivă, dar fragmentată.

În prezent, circa 60% din acțiunile Purcari sunt deținute de entități juridice, dintre care 20% aparțin firmei cipriote Amboselt. Restul acțiunilor sunt în mâinile investitorilor de retail.

Tranzacția, care ar deveni cea mai mare din istoria industriei vinului din România și Republica Moldova, vine într-un moment dificil pentru sector, marcat de scăderea consumului și de un număr tot mai mare de producători mici aflați în căutarea unor cumpărători.

Dacă tranzacția va fi aprobată de autorități, Maspex ar deveni unul dintre cei mai importanți actori de pe piața vinului din regiune, cu potențial de consolidare și internaționalizare accelerată a brandului Purcari.