Comisia Europeană salută fortificarea stabilității sectorului financiar și politicile macroeconomice solide din Moldova

21 Iun. 2022, 17:07
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
21 Iun. 2022, 17:07 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

În opinia sa cu privire la cererea de aderare a Republicii Moldova la UE, Comisia Europeană a remarcat progresele Republicii Moldova în mai multe domenii, între care fortificarea semnificativă a stabilității sectorului financiar și consolidarea politicilor macroeconomice. Astfel, a fost creată o bază solidă pentru continuarea alinierii la acquis-ul UE. Avizul a fost emis pe 17 iunie 2022 și recomandă Consiliului European să acorde Republicii Moldova perspectiva de a deveni membră a Uniunii Europene.

În documentul Comisiei Europene se arată că, înainte de manifestarea presiunilor inflaționiste globale alimentate de războiul din Ucraina,  Banca Națională a Moldovei a reușit cu succes, în general, să mențină inflația în intervalul de țintă stabilit și a susținut o monedă națională stabilă. Totodată, pe fondul creșterii pronunțate a prețurilor la energie și produsele alimentare inflația rămâne una dintre provocările majore pentru stabilitatea macroeconomică a Moldovei în viitor.

În prezent, grație reformelor din ultimii ani, sectorul bancar pare bine capitalizat – toate băncile îndeplinesc rata de adecvare a capitalului, fiind remarcată o scădere substanțială a ponderii creditelor neperformante, se mai spune în avizul comisiei. Documentul precizează că datorită reformelor de succes din sectorul bancar, s-a îmbunătățit și accesul la finanțare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Totodată, aceste concluzii sunt însoțite de o serie de recomandări pentru ca Republicii Moldova să i se acorde statutul de candidat la aderare la UE. Între acestea se numără și implementarea unui cadru cuprinzător în prevenirea spălării banilor, în conformitate cu standardele Grupului de acțiune financiară  – Financial Action Task Force (FATF).

Cererile de aderare la UE ale Moldovei, Ucrainei și Georgiei, în contextul avizelor Comisiei, vor fi discutate pe 23 și 24 iunie la Consiliul European.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.