Comitetul de coordonare al Proiectului Twinning s-a întrunit într-o nouă reuniune de lucru

Comitetul de Coordonare al Proiectului Twinning „Consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionarii riscurilor în sectorul financiar al Republicii Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană, s-a reunit în cea de-a patra ședință la Chișinău pentru a discuta rezultatele obținute, precum și progresele de viitor.

Astfel, a fost analizat și examinat raportul de activitate pentru perioada iunie – august 2022 și planul de lucru pentru următoarea etapă (16 septembrie 2022 – 17 martie 2023).

Participanții au subliniat pasul important atins prin elaborarea și agrearea Planului de acțiuni cu privire la condițiile necesare pentru aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), precum și progresele înregistrate pe linia consolidării cadrului macroprudențial pentru a face față riscurilor sistemice.

Liderul de proiect din partea Consorțiului de implementare, Maria Elena Georgescu, a apreciat progresele înregistrate de către ambele instituții beneficiare – Banca Națională a Moldovei (BNM) și Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), precum și implicarea activă a personalului acestora în cadrul proiectului Twinning.

În calitatea sa de lider de proiect din partea statului beneficiar, viceguvernatorul BNM, Tatiana Ivanicichina, și președintele CNPF, Cornelia Cozlovschi, au mulțumit pentru sprijinul acordat. Oficialii au reiterat angajamentul BNM și CNPF pentru implementarea reformelor necesare în scopul alinierii cadrului de reglementare și supraveghere financiară la standardele Uniunii Europene, precum și pentru atingerea unei creșteri economice durabile pe termen lung.

La eveniment au participat reprezentanți ai instituțiilor beneficiare ale proiectului Twinning – BNM și CNPF, ai Consorțiului de implementare format din Banca Națională a României, Banca Centrală a Regatului Țărilor de Jos și Banca Centrală a Lituaniei, în colaborare cu Autoritatea de Supraveghere Financiară din România și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor din România, ai Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova împreună cu consilierul UE de rang înalt în domeniul serviciilor financiare.

Proiectul Twinning „Consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării riscurilor în sectorul financiar”, finanțat de Uniunea Europeană, a fost lansat la începutul anului curent pentru o perioadă de doi ani.

Notă:

Twinning este un instrument al UE de cooperare instituțională între autoritățile statelor membre ale UE și autoritățile țărilor beneficiare. Proiectele Twinning urmăresc scopul de a dezvolta capacitățile instituționale ale autorităților beneficiare. În cadrul acestor proiecte, experți din sectorul public din UE sunt detașați pentru a oferi asistență autorităților beneficiare în vederea atingerii unor obiective specifice. Mai multe informații privind instrumentul de asistență Twinning sunt disponibile pe pagina web a Comisiei Europene.

Anterior, în perioada 2015-2017, BNM a beneficiat de un proiect Twinning pentru consolidarea capacității sale în domeniul reglementării și supravegherii bancare în contextul cerințelor UE, iar CNPF a beneficiat de un proiect Twinning pentru dezvoltarea și consolidarea capacităților sale operaționale și instituționale în domeniul reglementării și supravegherii prudențiale a pieței de capital, a fondurilor de investiții, a companiilor de asigurări, a asociațiilor de economii și împrumut și a fondurilor de pensii.

#twinbing #proiect #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul estimează că va cheltui 3,68 milioane de lei în 2026 pentru asigurarea condițiilor materiale de primire a solicitanților de azil, iar în următorii doi ani cheltuielile vor ajunge la 3,41 milioane de lei în 2027 și 3,58 milioane de lei în 2028. Sumele sunt incluse într-un proiect de Ordin al Ministerului Afacerilor Interne, supus consultărilor publice, care propune aprobarea unui ghid metodologic ce stabilește modul în care vor fi calculate aceste costuri.

Potrivit documentului, în 2026 autoritățile estimează că, în medie, 107 solicitanți de azil pe lună vor beneficia de condițiile materiale de primire. Pentru 2027 este prognozat un număr mediu de 99 de beneficiari lunar, iar pentru 2028 – 104 persoane. Aceste estimări au fost utilizate pentru calcularea impactului financiar asupra bugetului de stat.

Ghidul stabilește și costurile lunare de referință pentru diferite categorii de beneficiari, calculate în baza minimului de existență pentru 2026. Astfel, întreținerea unui adult apt de muncă este estimată la 3 027 de lei pe lună, iar a unui pensionar la 2 616 lei. Pentru copii, costurile diferă în funcție de vârstă: 973,5 lei pentru un copil de până la un an, 2 130 de lei pentru un copil între 1 și 7 ani și 2 680,5 lei pentru un copil între 7 și 18 ani. În cazul unei familii monoparentale cu un copil, costurile lunare estimate variază între 3 357 de lei și 5 064 de lei, în funcție de vârsta copilului.

MAI precizează că aceste valori nu reprezintă sume de bani care vor fi plătite solicitanților de azil, ci costuri de referință utilizate pentru estimarea cheltuielilor suportate de stat. În calcul sunt incluse cheltuielile pentru hrană, produse de igienă, îmbrăcăminte și alte necesități de bază, astfel încât autoritățile să poată planifica fondurile necesare în buget.

Noua metodologie prevede că toate costurile vor fi calculate în funcție de minimul de existență și vor fi actualizate periodic în funcție de evoluția prețurilor și a inflației. Inspectoratul General pentru Migrație va fi instituția responsabilă de actualizarea anuală a acestor valori, iar scopul ghidului este de a asigura o planificare mai transparentă și mai predictibilă a fondurilor publice destinate primirii solicitanților de azil.