Compania Glovo, cumpărată majoritar de germani

Aplicația spaniolă de livrări Glovo va fi preluată majoritar de rivalul german Delivery Hero, la capătul unei serii de tranzacții care au vizat și afacerile românești ale celor două companii, scrie startupcafe.ro.

Delivery Hero deținea deja 44% din Glovo, iar pe 31 decembrie 2021 a anunțat că a ajuns la o înțelegere cu o serie de acționari ai companiei spaniole să mai preia un pachet de 39,4% de la ei. Astfel, germanii devin acționarul majoritar al Glovo, cu un pachet de acțiuni de de 83,4%. În schimb, acționarii Glovo primesc acțiuni la Delivery Hero.

Reamintim că, în 2021, Glovo a anunțat că a achiziționat ea afacerilor Delivery Hero din România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Bosnia-Herțegovina și Croația. Valoarea totală a tranzacțiilor se ridica la 170 de milioane de euro. Achiziția de pe piața românească a fost aprobată de Consiliul Concurenței de la București în decembrie 2021.

Astfel, în România și Bulgaria, Glovo a preluat foodpanda, subsidiară a Delivery Hero care operează în aceste două piețe.

Glovo este un marketplace online care permite utilizatorilor să comande, să trimită și să primească diverse bunuri, cu ajutorul unei aplicații de mobil. Startup-ul a fost lansat în anul 2015, la Barcelona, de către doi tineri antreprenori, Oscar Pierre și Sacha Michaud.

În decembrie 2019, firma spaniolă a anunțat că a ajuns la statutul de unicorn, valorând cel puțin 1 miliard de dolari, în urma unei investiții de capital de risc de 150 de milioane de dolari acordată atunci de fondul Mubadala, din Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite).

Între timp, valoarea startup-ului a crescut și mai mult, având în vedere că numai investițiile pe care le-a obținut sunt de aproximativ 1,2 miliarde de dolari, în cei aproape 7 ani de existență.

De partea cealaltă, Delivery Hero a fost fondat în anul 2011, la Berlin, de Niklas Östberg, Kolja Hebenstreit, Lukasz Gadowski și Markus Fuhrmann. Compania este listată deja la Bursa de la Frankfurt și are o valoare de piață de aproape 25 de miliarde de euro, în prezent.

#glovo #vanzare #afacere #actiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.