Companiile din Polonia şi Ungaria fac paşi mici, dar importanţi, în a se extinde, investi şi construi fabrici în Africa

23 Sept. 2021, 13:54
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
23 Sept. 2021, 13:54 // Actual //  MD Bani

În urmă cu o săptămână, o delegaţie numeroasă de oficiali şi oameni de afaceri polonezi a efectuat o vizită de lucru în Maroc. Excursia a fost organizată de autorităţile marocane cu scopul de a-i convinge pe polonezi să devină investitori. Acesta este cel mai recent episod dintr-un mai lung serial de curtare în scopuri de business între Polonia şi ţări africane. În acest film mai joacă o ţară est-europeană, Ungaria. Luna trecută, ministrul nigerian al aviaţiei a efectuat o vizită la Magnus Aircraft Industry, un producător de aeronave din Ungaria, pentru întărirea unui parteneriat prin care ţara sa va asambla şi apoi va fabrica avioane ungureşti. Astfel, a spus oficialul, Nigeria şi-ar asigura supremaţia regională în domeniul aerian prin producţie, servicii de mentenanţă şi experienţă. Apoi, într-o emisiune radiodifuzată recentă cu chiar preşedintele maghiar Janos Ader, CEO-ul companiei maghiare Pureco a povestit cum echipele sale instalează sisteme de purificare a apei în ţări africane. Sistemele sunt bazate pe o tehnologie proprie, scrie Ziarul Financiar.

Relaţiile de afaceri şi comerciale dintre Europa de Est şi Africa nu sunt ceva nou, având o istoria care porneşte din era comunismului. Polonia şi Ungaria au reînceput să se orienteze către regiune pe măsură ce piaţa europeană s-a suprasaturat, iar economiile europene au început să stagneze. În aceste relaţii domină schimburile comerciale, însă de câţiva ani în special Polonia a început să joace şi rolul de investitor.

De altfel, Polonia, cea mai mare economie est-europeană, este lider regional în acest sens, fiind urmată de Slovenia, potrivit datelor OCDE. Noile evenimente din filmul african al est-europenilor arată că relaţia nu s-a răcit ci, din contră, se dezvoltă într-un nou context, unul în care mai multe firme est-europene au experienţa expansiunii pe pieţe străine.

Săptămână trecută, şeful delegaţiei poloneze în Maroc, Robert Jedrzejczyk, a observat că potenţialul regiunilor vizate acum, cele din sudul ţării, va deschide probabil poarta către întreaga Africă pentru investiţiile Poloniei. Guvernul marocan are în derulare un program pentru dezvoltarea acelor regiuni, care devin astfel centre de business şi de investiţii. Printre companiile reprezentate în delegaţia poloneză figurează Chimide Polska, orientată spre construcţia de containere speciale,  de instalaţii fotovoltaice şi de telecomunicaţii  şi IT&C.

Companiile poloneze au semnat deja declaraţii de investiţii în ianuarie anul acesta. Marocul este doar una din ţintele companiilor poloneze, şi nu este vorba doar de exporturi, care au decolat în anii 2010. Sectorul privat are ceea ce se cheamă „Consiliul de Investitori în Africa“, organizaţie a cărei baze le-a pus miliardarul polonez Jan Kulczyk, decedat între timp. Compania sa este prezentă în 20 de ţări africane, dar a investit mai mult în sectorul minier.

Din organizaţie fac parte mai mulţi giganţi polonezi: Asseco, companie de tehnologie a informaţiei, Krezus, companie de investiţii, producătorul de textile Lubawa, Polpharma, Ursus, care are fabrici de tractoare în Tanzania şi Etiopia, Kopex, care produce sisteme de transport pentru energia electrică, OPEN Architekci, Navimor , companie de construcţii în domeniul naval, şi Pietrucha International, firmă de inginerie civilă.

Analiştii au identificat ca principale  sectoar unde business-ul polonez se poate extinde în Africa industria alimentară (Polonia este lider regional în exportul  de alimente), modernizarea agriculturii, pro­ducţia de utilaje agricole, piese auto şi materiale pentru pescuit.

În unele din aceste sectoare, China domină deja, dar Polonia şi Europa de Est în general au avantajul preţului scăzut şi al calităţii ridicate. Firmele poloneze Feerum şi Araj au contracte pentru construirea de silozuri pentru cereale în Tanzania. Navimor a colaborat cu alte 93 de companii pentru a construi Academia de pescuit şi ştiinţe marine din Angola. Este cel mai mare proiect educaţional european din Africa, scrie Notes from Poland.

Compania construieşte spitale şi şcoli şi în alte ţări africane. Asseco are contracte pentru informatizarea sectorului energiei din Etiopia. Preşedintele polonez Andrzej Duda nu s-a ferit să călătorească în Africa pentru a promova companiile poloneze. „Aş vrea ca bunurile poloneze să apară în magazinele etiopine, dar să fie produse în Etiopia“, a spus el când a vizitat fabrica de tractoare Ursus de acolo. Nici ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto nu s-a ferit să viziteze Angola în 2019 pentru a promova investiţii ungare în producţie, cercetare şi dezvoltare în acea ţară.

Companiile ungare sunt interesate de sectoarele agriculturii, energiei şi tehnologiei securităţii. Tot în 2019, Szijj·rtÛ a anunţat implementarea în Uganda a celui mai mare proiect de investiţii străine din istoria Ungariei. Proiectul, de 16,2 milioane de euro, implică instalarea de sisteme de purificare a apei în cea mai mare tabără de refugiaţi din Uganda şi introducerea de sisteme de identificare biometrică pentru refugiaţi. Însă totul, după cum a explicat Szijjarto, „pentru a-i ajuta să prospere pe refugiaţi pentru ca aceştia să nu mai trebuiască să emigreze în Europa“. Retorica anti-refugiaţi a Ungariei este binecunoscută.

Realitatea Live

02 Mart. 2026, 17:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
02 Mart. 2026, 17:08 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!