Companiile din Polonia şi Ungaria fac paşi mici, dar importanţi, în a se extinde, investi şi construi fabrici în Africa

23 Sept. 2021, 13:54
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
23 Sept. 2021, 13:54 // Actual //  MD Bani

În urmă cu o săptămână, o delegaţie numeroasă de oficiali şi oameni de afaceri polonezi a efectuat o vizită de lucru în Maroc. Excursia a fost organizată de autorităţile marocane cu scopul de a-i convinge pe polonezi să devină investitori. Acesta este cel mai recent episod dintr-un mai lung serial de curtare în scopuri de business între Polonia şi ţări africane. În acest film mai joacă o ţară est-europeană, Ungaria. Luna trecută, ministrul nigerian al aviaţiei a efectuat o vizită la Magnus Aircraft Industry, un producător de aeronave din Ungaria, pentru întărirea unui parteneriat prin care ţara sa va asambla şi apoi va fabrica avioane ungureşti. Astfel, a spus oficialul, Nigeria şi-ar asigura supremaţia regională în domeniul aerian prin producţie, servicii de mentenanţă şi experienţă. Apoi, într-o emisiune radiodifuzată recentă cu chiar preşedintele maghiar Janos Ader, CEO-ul companiei maghiare Pureco a povestit cum echipele sale instalează sisteme de purificare a apei în ţări africane. Sistemele sunt bazate pe o tehnologie proprie, scrie Ziarul Financiar.

Relaţiile de afaceri şi comerciale dintre Europa de Est şi Africa nu sunt ceva nou, având o istoria care porneşte din era comunismului. Polonia şi Ungaria au reînceput să se orienteze către regiune pe măsură ce piaţa europeană s-a suprasaturat, iar economiile europene au început să stagneze. În aceste relaţii domină schimburile comerciale, însă de câţiva ani în special Polonia a început să joace şi rolul de investitor.

De altfel, Polonia, cea mai mare economie est-europeană, este lider regional în acest sens, fiind urmată de Slovenia, potrivit datelor OCDE. Noile evenimente din filmul african al est-europenilor arată că relaţia nu s-a răcit ci, din contră, se dezvoltă într-un nou context, unul în care mai multe firme est-europene au experienţa expansiunii pe pieţe străine.

Săptămână trecută, şeful delegaţiei poloneze în Maroc, Robert Jedrzejczyk, a observat că potenţialul regiunilor vizate acum, cele din sudul ţării, va deschide probabil poarta către întreaga Africă pentru investiţiile Poloniei. Guvernul marocan are în derulare un program pentru dezvoltarea acelor regiuni, care devin astfel centre de business şi de investiţii. Printre companiile reprezentate în delegaţia poloneză figurează Chimide Polska, orientată spre construcţia de containere speciale,  de instalaţii fotovoltaice şi de telecomunicaţii  şi IT&C.

Companiile poloneze au semnat deja declaraţii de investiţii în ianuarie anul acesta. Marocul este doar una din ţintele companiilor poloneze, şi nu este vorba doar de exporturi, care au decolat în anii 2010. Sectorul privat are ceea ce se cheamă „Consiliul de Investitori în Africa“, organizaţie a cărei baze le-a pus miliardarul polonez Jan Kulczyk, decedat între timp. Compania sa este prezentă în 20 de ţări africane, dar a investit mai mult în sectorul minier.

Din organizaţie fac parte mai mulţi giganţi polonezi: Asseco, companie de tehnologie a informaţiei, Krezus, companie de investiţii, producătorul de textile Lubawa, Polpharma, Ursus, care are fabrici de tractoare în Tanzania şi Etiopia, Kopex, care produce sisteme de transport pentru energia electrică, OPEN Architekci, Navimor , companie de construcţii în domeniul naval, şi Pietrucha International, firmă de inginerie civilă.

Analiştii au identificat ca principale  sectoar unde business-ul polonez se poate extinde în Africa industria alimentară (Polonia este lider regional în exportul  de alimente), modernizarea agriculturii, pro­ducţia de utilaje agricole, piese auto şi materiale pentru pescuit.

În unele din aceste sectoare, China domină deja, dar Polonia şi Europa de Est în general au avantajul preţului scăzut şi al calităţii ridicate. Firmele poloneze Feerum şi Araj au contracte pentru construirea de silozuri pentru cereale în Tanzania. Navimor a colaborat cu alte 93 de companii pentru a construi Academia de pescuit şi ştiinţe marine din Angola. Este cel mai mare proiect educaţional european din Africa, scrie Notes from Poland.

Compania construieşte spitale şi şcoli şi în alte ţări africane. Asseco are contracte pentru informatizarea sectorului energiei din Etiopia. Preşedintele polonez Andrzej Duda nu s-a ferit să călătorească în Africa pentru a promova companiile poloneze. „Aş vrea ca bunurile poloneze să apară în magazinele etiopine, dar să fie produse în Etiopia“, a spus el când a vizitat fabrica de tractoare Ursus de acolo. Nici ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto nu s-a ferit să viziteze Angola în 2019 pentru a promova investiţii ungare în producţie, cercetare şi dezvoltare în acea ţară.

Companiile ungare sunt interesate de sectoarele agriculturii, energiei şi tehnologiei securităţii. Tot în 2019, Szijj·rtÛ a anunţat implementarea în Uganda a celui mai mare proiect de investiţii străine din istoria Ungariei. Proiectul, de 16,2 milioane de euro, implică instalarea de sisteme de purificare a apei în cea mai mare tabără de refugiaţi din Uganda şi introducerea de sisteme de identificare biometrică pentru refugiaţi. Însă totul, după cum a explicat Szijjarto, „pentru a-i ajuta să prospere pe refugiaţi pentru ca aceştia să nu mai trebuiască să emigreze în Europa“. Retorica anti-refugiaţi a Ungariei este binecunoscută.

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.