Companiile din sectorul creativ își pot dota afacerea cu echipament modern. USAID și Suedia oferă granturi

Oportunitate pentru companiile din sectorul creativ. Acum au posibilitatea să acceseze granturi pentru a-și moderniza echipamentul din dotare. În acest sens, Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanţat de USAID şi Suedia oferă granturi de până la 30.000 USD pentru achiziţionarea de echipamente, softuri şi tehnologii pentru a inova și a scala proiecte în industria creativă și digital media.

Cine poate beneficia de granturi?

Companiile mici şi mijlocii: pentru achiziţionarea de echipamente ce vor determina lansarea de produse noi, spori vânzările şi favoriza saltul rapid al afacerii;
Companiile mari: pentru echipamente şi tehnologii de ultimă generaţie ce vor favoriza scalarea afacerii la standarde internaţionale;
Consorţiumurile dintre companii din sectorul creativ şi non-creativ: pentru a lansa local proiecte comune în sectorul new media, precum ar fi instalații, VR, XR sau MR interactive.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Pentru a afla mai multe detalii puteți participa la sesiunea de informare despre programul de granturi care va fi organizată pe data de 12 mai. Doritorii trebuie să expedieze un mail cu numele participantului şi a organizaţiei pe adresa ftagrants@chemonics.md până pe 4 mai, 17.00, pentru a primi ora şi datele de acces pentru şedinţă.

Pentru mai multe detalii despre condițiile concursului de granturi accesați linkul.

#echipament modern #sectorul creativ #companii #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.