Tablou îngrijorător! Moldovenii nu mai au bani pentru economii. Scădere abruptă a depozitelor bancare

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în primele trei luni ale anului curent, a fost înregistrată o scădere a depozitelor cu 6,2 miliarde de lei, susține economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, nici după jaful bancar din 2014, depozitele bancare nu au scăzut atât de mult. De la 51,7 miliarde de lei la sfârșitul anului 2014, la 50,2 miliarde de lei în 2015. Ulterior și-au revenit rapid. Acum, din cauza războiului din Ucraina, depozitele de 6,2 miliarde de lei care au scăzut, majoritatea au fost din contul persoanelor fizice, circa 75% sau 4,6 miliarde de lei. Însă, această reducere reprezintă 9% din totalul depozitelor de 51,3 miliarde de lei pe care le au în bănci cetățenii simpli.

La sfârșitul anului trecut, din cele 90 de miliarde de lei, depozitele persoanelor fizice și juridice, cu dobândă la termen, erau doar 36,5 miliarde de lei. Restul 53,5 miliarde de lei erau fără dobândă sau cu dobândă mică. „Atât persoanele fizice, cât agenții economici, 2/3 din banii pe care îi țin în bănci stau fără dobândă. Astfel, se ratează anual circa un miliard de lei pentru dobânda pe care nu o obținem”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță afirmă că moldovenii nu au unde investi banii proprii, dacă îi țin în bănci fără dobândă. În afară de depozite bancare, în Republica Moldova nu mai există și altceva. Piața de capital nu lucrează, acțiuni sau obligațiuni nimeni nu procură. Iar unicul instrument financiar disponibil, hârtiile de valoare de stat, nu au un mecanism prin care cetățenii pot să le procure. Există posibilitate prin băncile licențiate, dar nu se întâmplă acest lucru. Moldovenii depun banii în bancă, de regulă fără dobândă, iar banca pe acești bani procură hârtie de valoare de stat și câștigă bani”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, când este stabilitate în țară lucrul acesta nu se prea observă. De exemplu, în luna septembrie, anul trecut, băncile au luat bani de la cetățeni cu 4,17% lunar și ofereau credite Guvernului cu 5,8%. Însă, în perioada de criză, cauzată de război, băncile au depozitat banii oamenilor cu 4,16%, dar au oferit credite Guvernului cu 13,66% lunar. În aprilie, dobânda pentru creditele oferite Guvernului a ajuns 17%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#depozite #scadere #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în instanță extrădarea sa din Marea Britanie în Republica Moldova, susținând că dosarele penale intentate pe numele său au un caracter politic. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor desfășurate la Tribunalul Westminster Magistrates din Londra, scrie Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost arestat în capitala britanică anul trecut, după ce autoritățile moldovene au solicitat extrădarea sa. Procurorii îl acuză că ar fi participat la o schemă de spălare de bani prin care, între 2010 și 2014, ar fi fost transferate aproximativ 22 de miliarde de dolari din Rusia prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit acuzării, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea care utiliza conturi deschise la Moldindconbank, instituție financiară în care acesta deținea acțiuni. Procurorii susțin că fondurile erau prezentate drept plăți comerciale sau împrumuturi legitime, însă rambursarea acestora era blocată intenționat, iar ulterior erau inițiate procese în instanță pentru a conferi aparență de legalitate transferurilor.

În fața instanței britanice, Veaceslav Platon a declarat că dosarele penale împotriva sa urmăresc eliminarea sa ca adversar politic și confiscarea participațiilor pe care le-ar fi deținut la Moldindconbank și Moldova Agroindbank.

„Am fost proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări. Nu exista o persoană mai influentă în domeniul economic și financiar decât mine, iar ea m-a perceput ca pe o amenințare”, a afirmat Platon, referindu-se la președinta Maia Sandu.

Acesta a mai declarat că intenționa să sprijine parcursul proeuropean al Republicii Moldova, însă a susținut că Maia Sandu ar fi adoptat încă de la început o poziție potrivit căreia doar ea reprezintă „binele pentru țară”.

Autoritățile moldovene resping însă aceste acuzații. În documentele depuse la dosar, reprezentanții Republicii Moldova susțin că procedurile penale nu au motivație politică, ci se bazează pe probe cu presupuse activități infracționale.

„Urmăririle penale împotriva lui Veaceslav Platon nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi ale unor infracțiuni care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, se arată în poziția autorităților moldovene prezentată instanței.

Audierile cu privire la cererea de extrădare vor continua pe parcursul lunii august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța britanică urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.