Tablou îngrijorător! Moldovenii nu mai au bani pentru economii. Scădere abruptă a depozitelor bancare

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în primele trei luni ale anului curent, a fost înregistrată o scădere a depozitelor cu 6,2 miliarde de lei, susține economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, nici după jaful bancar din 2014, depozitele bancare nu au scăzut atât de mult. De la 51,7 miliarde de lei la sfârșitul anului 2014, la 50,2 miliarde de lei în 2015. Ulterior și-au revenit rapid. Acum, din cauza războiului din Ucraina, depozitele de 6,2 miliarde de lei care au scăzut, majoritatea au fost din contul persoanelor fizice, circa 75% sau 4,6 miliarde de lei. Însă, această reducere reprezintă 9% din totalul depozitelor de 51,3 miliarde de lei pe care le au în bănci cetățenii simpli.

La sfârșitul anului trecut, din cele 90 de miliarde de lei, depozitele persoanelor fizice și juridice, cu dobândă la termen, erau doar 36,5 miliarde de lei. Restul 53,5 miliarde de lei erau fără dobândă sau cu dobândă mică. „Atât persoanele fizice, cât agenții economici, 2/3 din banii pe care îi țin în bănci stau fără dobândă. Astfel, se ratează anual circa un miliard de lei pentru dobânda pe care nu o obținem”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță afirmă că moldovenii nu au unde investi banii proprii, dacă îi țin în bănci fără dobândă. În afară de depozite bancare, în Republica Moldova nu mai există și altceva. Piața de capital nu lucrează, acțiuni sau obligațiuni nimeni nu procură. Iar unicul instrument financiar disponibil, hârtiile de valoare de stat, nu au un mecanism prin care cetățenii pot să le procure. Există posibilitate prin băncile licențiate, dar nu se întâmplă acest lucru. Moldovenii depun banii în bancă, de regulă fără dobândă, iar banca pe acești bani procură hârtie de valoare de stat și câștigă bani”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, când este stabilitate în țară lucrul acesta nu se prea observă. De exemplu, în luna septembrie, anul trecut, băncile au luat bani de la cetățeni cu 4,17% lunar și ofereau credite Guvernului cu 5,8%. Însă, în perioada de criză, cauzată de război, băncile au depozitat banii oamenilor cu 4,16%, dar au oferit credite Guvernului cu 13,66% lunar. În aprilie, dobânda pentru creditele oferite Guvernului a ajuns 17%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#depozite #scadere #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Adrian Băluțel, deputat PAS și noul președinte al Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, spune că este „destul de sigur” că premierul Vasile Tofan va rămâne în fruntea Guvernului până la următorul ciclu electoral. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, în contextul unei întrebări despre durata mandatului actualului Executiv și despre precedentul Guvernului Munteanu.

Băluțel a respins ideea că fostul premier Munteanu ar fi fost „unul de sacrificiu” și a spus că plecarea acestuia din funcție a fost o decizie personală.

„Guvernul Munteanu nu a fost un sacrificiu. A fost decizia domnului Munteanu de a-și depune demisia. Destul de neașteptat, aș spune eu”, a declarat deputatul PAS.

În ceea ce-l privește pe Vasile Tofan, Băluțel susține că are încredere în capacitatea acestuia de a-și duce mandatul mai departe.

„Am toată încrederea că domnul Tofan are ambiția să reușească și, respectiv, eu sunt destul de sigur că o să ajungem la următorul ciclu electoral împreună cu domnul Tofan prim-ministru”, a afirmat parlamentarul.

Întrebat dacă Vasile Tofan ar putea avea, în perspectivă, un rol politic mai pronunțat sau chiar să adere la PAS, Băluțel a spus că premierul este în prezent concentrat pe actul de guvernare.

Totodată, deputatul a lăsat deschisă posibilitatea unei eventuale implicări politice mai ample a lui Tofan, afirmând că societatea „ar beneficia” de prezența acestuia în mediul politic.

Referitor la o eventuală aderare la PAS, Băluțel a precizat că partidul este deschis colaborării cu oameni din afara formațiunii și că apartenența formală nu este o condiție obligatorie pentru cooperare.